Noi sancțiuni UE împotriva politicienilor proruși din R. Moldova: Furtună, Lungu și blocul „Pobeda”, sub lupa autoritățlor europene

Uniunea Europeană a decis să extindă lista politicienilor moldoveni care urmează să fie sancționați pentru acțiuni ce contribuie la destabilizarea Republicii Moldova. Aceștia sunt acuzați de cumpărarea de voturi și influențarea rezultatelor alegerilor prezidențiale și a referendumului din toamna trecută, conform Europa Liberă. Ambasadorii țărilor din UE au aprobat miercuri, 9 iulie, o listă extinsă de sancțiuni.

Sancțiunile îi vizează în special pe liderii partidelor ce au compus blocul „Pobeda”, format la Moscova în 2023. Printre numele incluse în document sunt politicieni pro-ruși, unii deja condamnați de justiția moldoveană la ani de închisoare. Confirmarea acestei decizii este așteptată la reuniunea miniștrilor de externe ai UE de pe 15 iulie. Conform unui proiect de hotărâre vizualizat de Europa Liberă, pe lista sancționaților sunt și deputații Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, membri ai partidului „Renaștere”, succesor al fostului partid Șor, interzis în 2023. Cei doi au fost condamnați în martie la 12 și, respectiv, 6 ani de închisoare pentru finanțare ilegală a partidelor politice.

Autoritățile presupun că Nesterovschi și Lozovan s-ar ascunde în regiunea transnistreană după condamnări. UE afirmă că aceștia, împreună cu lidera formațiunii lor, Natalia Parasca, included și ea pe lista de sancțiuni, au avut un rol important în schema de cumpărare a voturilor la alegerile din toamna lui 2024.

Vor fi sancționați și liderii altor partide din blocul Victorie. Aceștia au participat recent la un congres la Moscova, pe 6 iulie. Alexandru Beșchieru, președintele formațiunii „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, se numără printre cei sancționați. La alegerile locale din 2023, candidata acestui partid, Tatiana Cociu, a obținut primăria mun. Orhei.

Sancțiunile UE vor afecta și lideri precum Vadim Grozavu, al partidului „Victorie”, Alexei Lungu de la „Șansă” și Victoria Furtună de la „Moldova Mare”. Pe ultmii doi, sancțiunile îi vor afecta direct, având în vedere că obișnuiesc să călătorească în Europa în scopuri politice. Ei au fost ultima dată în România, pe 2 iulie, la Mănăstirea Putna.

Pe lista organizațiilor sancționate se regăsește și compania rusă A7, deținută de Ilan Șor. UE susține că aceasta a fost implicată în cumpărarea de voturi la prezidențialele din toamna trecută. În listă se află și blocul Victorie, care a încercat să participe la prezidențialele din 2024, dar a fost respins de autoritățile moldovene.

În decizia UE, printre membrii marcanți ai acestui bloc se numără și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul. Deputata neafiliată Marina Tauber este acuzată de finanțare ilegală a fostului partid Șor. UE are de gând să sancționeze și Centrul Cultural-Educațional Moldova din Moscova, creat de Șor și apropiații săi, suspiciând că ar fi coordonat transportul organizat al alegătorilor moldoveni la vot în Moscova.

Pe lista europeană se regăsesc și alte persoane, inclusiv guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guțul, și fostul adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc. Sancțiunile au fost posibile datorită unui regim nou adoptat de UE la solicitarea autorităților moldovene.

Plahotniuc, Șor și Tauber au contestat sancțiunile și la Curtea Europeană de Justiție. Tauber și Șor au pierdut, dar Plahotniuc a câștigat în octombrie 2024, deoarece s-a considerat că UE nu și-a explicat suficient decizia. Cu toate acestea, UE a reînnoit între timp sancțiunile.