Nicușor Dan câștigă președinția României într-o competiție surprinzătoare între liberalism și populism naționalist

Alegerile din România și în special victoria lui Nicușor Dan au captat atenția presei internaționale, acesta fiind un subiect tratat ca fiind de tip „breaking news” și cu relatări în format „live text” de mai multe site-uri de știri și publicații renumite din întreaga lume. Aceștia au urmărit lupta electorală din România văzută ca un duel între viziunea suveranistă influențată de mișcarea MAGA a lui Donald Trump și valorile Uniunii Europene, totul pe fondul votului de sancționare a partidelor tradiționale.

Nicușor Dan, candidatul liberal, a obținut o victorie neașteptată, așa cum a subliniat The Economist. Într-o perioadă dominată de confruntarea între cosmopoliți liberali și naționaliști populiști, alegerile prezidențiale din România din 18 mai erau considerate un adevărat scenariu politic. George Simion de la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), un partid de extremă dreaptă susținut de MAGA, se afla în competiție cu Nicușor Dan, matematician educat la Paris și primar al Bucureștiului. Simion a câștigat primul tur cu 41%, în timp ce Dan a obținut 21%.

Dar Dan a atras majoritatea voturilor celor care nu l-au susținut pe Simion, iar diferența s-a micșorat ulterior unei dezbateri televizate câștigate de Dan. În final, victoria sa a fost clară, cu 54% din voturi față de 46% pentru Simion. Prezența la vot a fost record, inclusiv diaspora masivă a țării participând în număr mare. Spre deosebire de primul tur, mulți dintre cei care trăiesc în străinătate nu l-au susținut pe Simion.

Competiția a fost de asemenea o răfială cu deceniile de corupție politică din România. Nici Dan, nici Simion nu erau parte a marilor partide, Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL). Ambii erau prezentați drept antisistem. Simion, un naționalist creștin, a căutat sprijinul liderului extremist de dreapta al Ungariei, Viktor Orban, dar a fost mustrat de liderul unui important partid etnic maghiar din România.

Potrivit The Economist, problemele de campanie ale lui Simion au contribuit la înfrângerea sa. În primul tur, el a beneficiat de furia declanșată de anularea alegerilor prezidențiale anterioare. Dar acest suport s-a estompat. Simion a contestat rezultatul final susținând că listele electorale conțin alegători decedați, semănând cu modelul Trump de negare a alegerilor.

Noul guvern se va lupta cu o provocare fiscală majoră. Deficitul bugetar al României depășea 9% din PIB în 2024, cel mai mare din UE. Investitorii sunt sceptici, iar randamentele obligațiunilor românești sunt mult mai mari comparat cu cele germane.

Un alt punct important este nevoia de reunire a țării și dialog cu cei care au votat extrema dreaptă. La o secție de votare din Amsterdam, diviziunea era evidentă între alegători. Adrian a votat pentru Simion datorită valorilor familiei și tradiției, în timp ce Mihaela, deşi nu-l considera ideal pe Dan, l-a votat pentru că e „un om educat”.

The New York Times subliniază că victoria lui Dan înseamnă un eşec pentru forţele naţionaliste în creştere din Europa. Acesta a câştigat alegerile cu mai mult de 98% din buletinele de vot numărate. În vârstă de 55 de ani, primarul Bucureștiului a primit 54% din voturi, în timp ce Simion, considerat candidatul principal, a obţinut doar 46%.

Victoria lui Dan va asigura probabil stabilitatea României la graniţa sa cu Ucraina, îndepărtând îngrijorările că România s-ar alătura Ungariei şi Slovaciei în a se opune ajutorului pentru Ucraina. Totuși, Dan trebuie să gestioneze izolare în cadrul naționalist al României și critici din partea susținătorilor săi internaționali, cum ar fi vicepreședintele JD Vance.

Un geniu matematic, cu doctorat în Franța, Dan și-a desfășurat campania ca un centrist cu convingeri europene, în ciuda sprijinului tacit al establishmentului politic românesc. Dan a început cariera sa politică militând împotriva corupției și distrugerii clădirilor istorice, determinând indemnizarea schimbării politici.