Neutralitatea activă și modernizarea apărării: provocările strategice ale noului Parlament al Republicii Moldova, dezbătute la „Eurosecuritate”

Radu Burduja, fost secretar de stat general al Ministerului Apărării și director executiv al Institutului Euro-Atlantic, subliniază că noul Parlament trebuie să pună accent pe reformele strategice și pe securitate. În cadrul emisiunii „Eurosecuritate” cu analistul Ion Tăbârță, acesta a remarcat activitatea „prodigioasă” a fostului Legislativ în această direcție, cu adoptarea unor documente fundamentale precum Strategia Națională de Securitate și Strategia Națională de Apărare. Acestea s-au realizat în contextul războiului din Ucraina, ceea ce a dus la o reevaluare rapidă a cadrului normativ, potrivit Vocea Basarabiei.

Totuși, Burduja a precizat că anumite procese „trebuiau să se întâmple mai rapid”, deoarece întârzierea aprobării Strategiei Naționale de Securitate, adoptată doar la sfârșitul lui 2023, a perturbat sincronizarea altor politici sectoriale. „Această tergiversare, în condițiile geopolitice actuale, este inacceptabilă”, a subliniat expertul.

Federația Rusă – principala amenințare. Neutralitatea, o temă sensibilă

Un aspect important al Strategiei Naționale de Securitate este recunoașterea clară a Federației Ruse ca principala amenințare la adresa Republicii Moldova, o premieră în documentele oficiale ale statului. Burduja a explicat că această formulare explicită a contribuit probabil la amânarea aprobării strategiei. În același timp, s-a menținut tematica neutralității constituționale, care divizează încă opinia publică, dar „trebuie explicata cetățenilor”: „A fi neutru nu înseamnă a fi dezarmat. Neutralitatea presupune o armată puternică și un sistem de securitate robust.”

În Strategia Militară, adoptată după alegerile parlamentare, a fost introdus conceptul de „neutralitate activă”, inspirat din modelele Irlandei și Austriei. Acesta permite cooperarea cu alte state pentru întărirea apărării, fără a încalca statutul de neutralitate.

Buget redus, dependență de sprijin extern și riscuri strategice

Expertul a subliniat că nivelul finanțării apărării este insuficient, urmând să ajungă abia la 1% din PIB până în 2035. „Este o cifră modestă, insuficientă pentru modernizarea Armatei Naționale, mai ales dacă ajutorul extern scade”, a avertizat Burduja. El a propus ca finanțarea principală să vină din bugetul național, iar asistența internațională să fie direcționată spre alte domenii, precum educația sau sănătatea.

Privind spre noul mandat legislativ, Burduja a subliniat că implementarea strategiilor deja adoptate este prioritatea principală. El a punctat nevoia de modernizare a sistemului de mobilizare națională, gestionat de Ministerul Economiei, și importanța securității cibernetice și a apărării spațiului aerian – domenii unde se pregătesc noi legi. De asemenea, legătura dintre apărare și reintegrarea regiunii transnistrene este esențială. „Problema majoră va fi statutul structurilor militarizate din stânga Nistrului”, a spus el, menționând că rezolvarea conflictului transnistrean este vitală pentru integrarea europeană.

Integrarea în sistemul european de apărare, o direcție strategică

În finalul emisiunii, Burduja a discutat alinierea Republicii Moldova la sistemul european de securitate și apărare, care implică interoperabilitate, resurse suplimentare și standarde moderne. „Pe măsură ce țara se integrează în Uniunea Europeană, și sistemul nostru de apărare trebuie să urmeze același parcurs. Mecanismele de operare vor fi, cel mai probabil, paralele și compatibile cu cele NATO", a explicat el. Astfel, discuția din cadrul emisiunii „Eurosecuritate” a reliefat o concluzie clară: consolidarea apărării naționale nu poate fi amânată, iar conceptul de „neutralitate activă” poate deveni puntea dintre tradiția neutralității și realitățile geopolitiCe actuale.