Multe familii din Rusia NU se opun războiului din Ucraina, deși le MOR pe un capăt fiii. Un cercetător născut în Rusia EXPLICĂ acest fenomen, care nu ar fi acceptat în țările civilizate

Kamil Galeev, un jurnalist și cercetător născut în Rusia, explică de ce în timpul războaielor împotriva separatiștilor ceceni numeroase familii ruse s-au opus războiului în timp ce acum aproape nimeni nu obiectează față de „operațiunea militară specială” din Ucraina.

„Păi, unul dintre răspunsuri ar fi că în timpul războaielor cecene compensațiile monetare pentru familii erau neglijabile în timp ce acum „banii de sicriu” sunt destul de buni. Poți cumpăra o mașină”, afirmă el pe pagina sa de Twitter într-o referință directă la reportajul difuzat în urmă cu câteva zile de televiziunea de stat Pervîi Kanal despre beneficiile pe care le poate avea o familie ce își pierde fiul în Ucraina, transmite Hotnews.

Galeev, un jurnalist independent și cercetător la Centrul Wilson din Washington D.C., atrage atenția cu privire la locul unde a fost filmat reportajul în care o familie relatează că și-a cumpărat o mașină Lada nouă din „banii de sicriu”: Saratov.

„Există un decalaj major între regiunile mai de succes de pe Volga Mijlocie precum Tatarstan, Samara și Ulianovsk (verde) și cele de pe Volga Inferioară mult mai săracă, precum Saratov (galben) și Vologograd (roșu)”, explică acesta, notând că situația socio-economică în regiunile din a doua categorie este mult mai rea.

Galeev amintește că în jurul anilor 1900 Saratov era al treilea oraș ca mărime din Rusia după Moscova și Sankt Petersburg, fiind un oraș comercial bogat „care încă are amintirea vechii sale glorii și o anumită atmosferă imperială” și „un centru vechi drăguț, dar groaznic întreținut”.

Cercetătorul afirmă că decalajul dintre regiunile rusești este atât unul economic, cât și cultural.

El explică de asemenea că, dacă Saratovul este blocat în mentalitatea imperiului țarist în ceea ce privește identitatea locală și imaginația publică, atunci Volgogradul este captiv mentalităților din al Doilea Război Mondial:

„Probabil nu există niciun alt oraș sau regiune în care cultul venerării Victoriei [în al Doilea Război Mondial] ia forme atât de exagerate”.

Explicația este una simplă: în pofida schimbării de nume în timpul procesului de destalinizare, locuitorii Volgogradului se identifică în continuare cu mândrie cu numele din perioada comunistă și ecoul său în al Doilea Război Mondial: Stalingrad.

„Iar Volgogradul captiv mentalității sovietice este cel mai sărac oraș din Rusia cu o populație de peste un milion de locuitori. Saratovul blocat în imperiul țarist nu se descurcă mult mai bine, având salarii foarte mici și o calitate a vieții scăzută pentru un mare centru regional”, explică Kamil Galeev.

O anchetă publicată de jurnaliștii de investigație de la Mediazona la sfârșitul lunii aprilie arăta că cei mai mulți dintre soldații ruși uciși în Ucraina provin din două dintre cele mai sărace regiuni ale Rusiei: Daghestan și Siberia.

Pe poziția a treia în clasament se afla regiunea Volgograd.