Moscova reacționează critic la împrumutul Moldovei de la BERD pentru securitate energetică, acuzând Chișinăul de întreruperea relațiilor cu Moldovagaz

Decizia autorităților moldovenești de a obține un împrumut de 400 de milioane de euro de la BERD, destinat achizițiilor strategice de gaze naturale și electricitate, a stârnit nemulțumirea rușilor.

Astfel, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, a caracterizat această acțiune ca pe o încercare a Chișinăului de a întrerupe colaborarea cu Moldovagaz. Ea susține că guvernarea PAS împinge Republica Moldova în "sclavie energetică".

Cu toate acestea, autoritățile Republicii Moldova afirmă că împrumutul este destinat proiectului intitulat ”Consolidarea securității energetice a Republicii Moldova”. Împrumutul, garantat integral de stat, este acordat pe o perioadă de cinci ani și va acoperi rambursarea și plățile conexe.

Statul va încheia un acord de garanție cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și va semna un contract cu Energocom în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii. De asemenea, conform proiectului, SA Energocom beneficiază de o excepție de la plata riscurilor și de la prezentarea altor garanții pentru împrumut.

Presa rusă, care comentează afirmațiile Mariei Zaharova, scrie că această decizie a Chișinăului vine după ce, toamna trecută, Republica Moldova a refuzat să achite o "datorie substanțială" către Gazprom.

În realitate, situația e diferită. În noiembrie 2024, la o întâlnire din Sankt Petersburg între ministrul de atunci al Energiei, Victor Parlicov, și conducerea Gazprom, Alexei Miller, directorul general al concernului rus, a condiționat continuarea livrărilor de gaze naturale în stânga Nistrului de recunoașterea de către Republica Moldova a unei datorii pretinse, de peste 700 de milioane de dolari.

În replică, guvernarea de la Chișinău a reamintit că un audit internațional a stabilit că datoria reală a Republicii Moldova este de doar 8,6 milioane de dolari. În esență, Rusia a încercat să șantajeze autoritățile moldovene, obligându-le să recunoască o datorie inexistentă. Această presiune a fost aplicată pentru a continua să furnizeze gaze gratuite în stânga Nistrului.