Moscova amenință Chișinăul cu măsuri de retorsiune după incidentele cu personalul ambasadei ruse din Republica Moldova

Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, a fost convocat marţi la Ministerul rus al Afacerilor Externe, unde i s-a reproşat că angajaţii Ambasadei Federaţiei Ruse din Chişinău ar fi fost supuşi „forţei şi ameninţărilor cu reţinerea” din partea poliţiei moldovene.

Diplomatului moldovean i-a fost înmânată o notă de protest legată de două incidente în care ar fi fost implicaţi angajaţi şi vehicule ale Ambasadei Rusiei la Chişinău, partea rusă susţinând că autorităţile moldovene ar fi încălcat prevederile Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961.

Ministerul rus al Afacerilor Externe a indicat două episoade recente în care personalul său din Moldova ar fi fost supus unor întârzieri „nejustificate” la un punct de trecere a frontierei sau unor verificări aleatorii ale documentelor în timp ce se deplasa în capitala Moldovei.

În unul dintre aceste cazuri, petrecut în weekend, Moscova afirmă că poliţia moldoveană „a folosit forţa şi ameninţări cu reţinerea împotriva personalului ambasadei”.

Potrivit comunicatului Ministerului rus de Externe, ambasadorului Lilian Darii i s-a transmis că Rusia îşi rezervă dreptul de a recurge la măsuri de retorsiune ca răspuns la acţiunile autorităţilor de la Chişinău.

Conform aceleiaşi informări oficiale, un prim incident s-ar fi produs duminică, 19 iulie, la Chişinău, când poliţiştii moldoveni ar fi oprit un autobuz al Ambasadei Rusiei sub pretextul verificării actelor. Ulterior, oamenii legii ar fi retras, fără explicaţii, plăcuţele de înmatriculare diplomatice ale vehiculului. Partea rusă afirmă că, în timpul intervenţiei, poliţiştii ar fi folosit forţa şi ar fi ameninţat personalul ambasadei cu reţinerea. Moscova mai susţine că solicitarea Ambasadei Rusiei către Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova de a trimite un reprezentant la faţa locului pentru clarificarea situaţiei nu ar fi primit niciun răspuns.

Al doilea incident ar fi avut loc în noaptea de 20 spre 21 iulie, la punctul de trecere a frontierei Leuşeni, unde angajaţii Ambasadei Rusiei ar fi fost opriţi mai bine de patru ore în timp ce părăseau Republica Moldova, transportând „o încărcătură de serviciu” în Federaţia Rusă.

În cadrul întrevederii de la Moscova, partea rusă i-ar fi atras atenţia ambasadorului moldovean asupra unei presupuse încălcări a Convenţiei de la Viena din 1961, care obligă statul gazdă să asigure condiţiile necesare pentru activitatea misiunilor diplomatice, libera circulaţie a personalului acestora şi protejarea comunicării oficiale.

Ministerul Afacerilor Externe de la Chişinău a confirmat convocarea ambasadorului Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, la Ministerul rus de Externe, însă a respins acuzaţiile potrivit cărora Chişinăul ar fi încălcat prevederile Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice.

„În contextul evoluţiilor recente dintre cele două părți, Ministerul Afacerilor Externe a reiterat că toate acţiunile întreprinse în raport cu misiunile diplomatice acreditate în Republica Moldova sunt realizate în strictă conformitate cu prevederile Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961 şi cu legislaţia Republicii Moldova. Republica Moldova îşi respectă cu bună-credinţă obligaţiile internaţionale şi va continua să acţioneze în deplină conformitate cu normele dreptului internaţional şi principiul reciprocităţii în relaţiile diplomatice”, a transmis MAE al Republicii Moldova într-un comunicat.

Ambasadorul moldovean la Moscova este obişnuit cu astfel de convocări periodice la Ministerul rus de Externe. Cu mai puţin de o lună în urmă, el a fost chemat pentru a i se înmâna o altă notă de protest, după ce curieri diplomatici ruşi nu ar fi fost lăsaţi să intre în ţară şi ar fi fost întorşi la vamă.

În paralel, Republica Moldova, în special conducerea sa proeuropeană, este vizată aproape săptămânal la conferinţa de presă a purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. În cadrul briefingurilor sale, aceasta include o secţiune separată, „Despre situaţia Republicii Moldova”, în care Chişinăul este acuzat, similar Ucrainei, de nazism, de influenţa României, precum şi de faptul că ar fi manipulat de UE şi NATO pentru a fi transformat într-un instrument de presiune împotriva Moscovei.