Misiune pentru identificarea hantavirusului în Ţara de Foc: 150 de rozătoare capturate, dar fără principalul vector al tulpinii Anzi

Biologii trimişi în misiune pe o insulă din extremul sud al Argentinei au capturat aproximativ 150 de rozătoare, care vor fi supuse unor analize detaliate. Deocamdată, nu a fost găsit niciun exemplar de şobolan-cu-coadă-lungă, principalul vector al tulpinii Anzi a hantavirusului, responsabilă de focarul epidemiologic de pe vasul de croazieră MV Hondius, a anunţat joi o autoritate sanitară locală.

Începând de luni, 18 mai, echipa de la Institutul Malbran din Buenos Aires a capturat numeroase exemplare din două specii locale. Acestea ar putea fi purtătoare ale unui tip de hantavirus, însă, după cum a precizat pentru presă Juan Petrina, directorul departamentului de epidemiologie din provincia argentiniană Ţara de Foc, "nu există dovezi că acestea îl şi transmit". El a prezentat astfel bilanţul provizoriu al misiunii.

Specialiştii din Buenos Aires au instalat 140 de capcane în mai multe zone ale insulei sudice, timp de trei nopţi. Rata de capturare a variat între 40% şi 50%. Urmează identificarea ultimelor rozătoare prinse, apoi vor fi trimise la Buenos Aires probe de sânge şi de ţesuturi pentru analize de laborator. Juan Petrina a subliniat că rezultatele finale sunt aşteptate peste aproximativ trei săptămâni.

"Nu putem să formulăm concluzii ferme fără a avea rezultatele de laborator. În schimb, putem să concluzionăm o slabă densitate a şobolanilor-cu-coadă-lungă în această zonă, ceea ce ştiam deja", a declarat el. Petrina s-a referit la "şobolanul colilargo" (Oligoryzomys longicaudatus), specia vizată în mod special de cercetători şi cunoscută drept principal vector al tulpinii Anzi a hantavirusului, transmisibilă de la om la om.

Printre animalele prinse predomină două specii foarte răspândite în Ţara de Foc, Abrothrix hirta şi Abrothrix olivacea. Ele au fost identificate de Centrul Austral de Investigaţii Ştiinţifice (CADIC) din Ushuaia, instituţie care este parteneră în această misiune.

Toate rozătoarele capturate vor fi supuse în săptămânile următoare unor teste suplimentare. Cercetătorii vor să afle dacă aceste specii pot acţiona ca vectori ai virusului şi să determine exact ce tulpini virale sunt prezente.

În trecut, unele dintre speciile acum capturate "au prezentat rezultate reactive la hantavirus" în alte regiuni. "Nu ştim încă dacă ele pot să şi transmită în mod real boala", a precizat Juan Petrina, subliniind că este nevoie de confirmarea de laborator înainte de orice concluzie epidemiologică.

Exemplarele din cele două specii Abrothrix ar putea găzdui virusul. Ele ar putea avea o sarcină virală sau doar anticorpi, semn că au fost infectate la un moment dat în trecut. "Asta nu înseamnă că ar avea vreo importanţă sanitară, spre deosebire de colilargo, care răspândeşte virusul peste tot", a explicat Adrian Schiavini, biolog şi cercetător principal la CADIC.

Misiunea ştiinţifică din Ţara de Foc a fost lansată după focarul de infecţie apărut pe vasul de croazieră MV Hondius, unde trei pasageri au murit. Acest episod, produs la începutul lunii mai, a declanşat o alertă la nivel mondial şi a determinat autorităţile să caute sursa exactă a contaminării.

Vasul MV Hondius a plecat pe 1 aprilie din Ushuaia. "Pacientul zero", un turist olandez, petrecuse 48 de ore în oraş înainte de îmbarcare. Această cronologie a ridicat suspiciuni, însă nu şi dovezi directe privind originea infecţiei.

Autorităţile locale şi oamenii de ştiinţă din regiune au respins constant ipoteza conform căreia contaminarea de pe MV Hondius ar fi pornit din Ushuaia. Ei amintesc că provincia Ţara de Foc nu a înregistrat niciun caz de hantavirus de când raportarea acestor îmbolnăviri a devenit obligatorie prin lege, în urmă cu 30 de ani.

Specialiştii subliniază că tulpina Anzi a hantavirusului, transmisă de colilargo, este prezentă în schimb în provinciile andine din nordul ţării, precum Rio Negro şi Chubut. Aceste regiuni se află la peste 1.500 de kilometri distanţă de Ţara de Foc, ceea ce întăreşte ideea că sursa contaminării ar putea fi căutată în altă parte.

Înainte de a ajunge la Ushuaia, "pacientul zero" a călătorit timp de patru luni prin întreaga Argentina, făcând inclusiv incursiuni în Chile, unde hantavirusul circulă de asemenea, precum şi în Uruguay. Acest traseu complex face dificilă identificarea locului exact în care a avut loc infectarea.