Ministrul Energiei, la Inițiativa pentru Reziliența Baltică: „Pentru Republica Moldova, securitatea energetică este o chestiune de suveranitate”

Republica Moldova a depășit recentele crize energetice, iar Chișinăul și-a redus dependența de regiunea transnistreană, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la sesiunea din cadrul Consiliului informal pentru Transport, Telecomunicații și Energie (TTE), condusă de Președinția poloneză a Consiliului Uniunii Europene.

„Pentru Republica Moldova, securitatea energetică este o chestiune de suveranitate. Prin eforturi constante și sprijin european, am făcut pași concreți către integrarea în piața energetică europeană. Inițiativa pentru Reziliența Baltică va fi un motor al acestor progrese și o bază de solidaritate în fața riscurilor comune”, a declarat ministrul Junghietu.

Evenimentul a fost dedicat lansării Inițiativei pentru Reziliența Baltică (BRI), o platformă de cooperare regională, care urmărește să întărească reziliența energetică a țărilor de lângă Marea Baltică și Marea Neagră, în contextul provocărilor geopolitice actuale.

Sesiunea a reunit lideri politici, guvernamentali și reprezentanți ai instituțiilor europene pentru a contura acțiuni concrete de colaborare în domeniul energiei.

În cadrul unui panel de discuții, ministrul a prezentat date relevante despre sectorul energetic moldovean, menționând că până în ianuarie anul acesta, între 60% și 80% din consumul de electricitate era acoperit de centrala MGRES din Transnistria. Din 1 ianuarie 2025, importurile de energie din România au înlocuit această sursă, prin intermediul pieței europene.

Ministrul a accentuat problemele infrastructurii vechi de energie, menționând că peste 90% din liniile de înaltă tensiune din R. Moldova au o vechime de peste 30 de ani. Totodată, el a spus că este necesară finalizarea la timp a Liniei Independenței Energetice Vulcănești - Chișinău și începerea construcției unei noi linii între Bălți și Suceava, pentru a întări securitatea energetică cu România.

Capacitățile interne ale Moldovei includ în prezent 650 MW din surse regenerabile și două unități de cogenerare, cu producție redusă vara. Cererea mare de aer condiționat în lunile calde suprasolicită rețeaua și expune țara riscului de deconectări controlate.

„Pentru vara aceasta, cerem sprijinul partenerilor europeni pentru o capacitate de import de cel puțin 600 MW, pentru a gestiona vârfurile de consum. De asemenea, avem nevoie de investiții în turbine de gaz mobile, de capacitate redusă, care să acopere orele de vârf și să reducă presiunea asupra sistemului centralizat”, a adăugat ministrul.

Ministrul Junghietu a discutat și despre măsurile pentru iarnă, inclusiv planul de stocare a 50 de milioane de metri cubi de gaze naturale, echivalentul a 10 zile de consum. Aceste stocuri comerciale obligatorii sunt deja depozitate în România și Ucraina.

Evenimentul a subliniat și necesitatea unei strânse colaborări cu Ucraina, în special în ce privește interconectarea și capacitățile de generare transfrontaliere. Ministrul moldovean și-a reafirmat solidaritatea cu Ucraina și a evidențiat importanța reparațiilor la unitățile de producție ucrainești înaintea sezonului rece.

Ministrul Climei și Mediului din Polonia, Paulina Hennig-Kloska, a subliniat importanța investițiilor în tehnologii energetice noi, explicând că acestea reprezintă un motor de dezvoltare pentru industria europeană și o investiție în siguranță.

„Tehnologiile curate, de nouă generație, ne vor reduce dependența de importurile de combustibili fosili — iar miliarde de euro nu vor părăsi Europa anual. De aceea, UE va sprijini dezvoltarea acestora și va aduce beneficii economiei, oamenilor și mediului”, a spus Paulina Hennig-Kloska.