Ministrul de Externe de la București, Bogdan Aurescu: Anexarea ilegală a Crimeii de Rusia, o deteriorare gravă a securităţii în Marea Neagră

Anexarea ilegitimă şi ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, în 2014, a dus la o deteriorare gravă a securităţii în regiunea Mării Negre şi euroatlantice, a declarat ministrul de externe al României, Bogdan Aurescu, într-un interviu acordat cotidianului El Mundo.

„Anexarea ilegitimă şi ilegală a Crimeii în 2014 de către Rusia a dus la o deteriorare gravă a securităţii în regiunea Mării Negre şi euroatlantice. Ulterior, desfăşurarea de capacităţi militare ruse (terestre, navale şi aeriene) în peninsulă şi în Marea Neagră a afectat şi mai mult securitatea în regiune.

Să nu uităm că Marea Neagră a fost şi continuă să fie folosită de Rusia şi pentru a-şi proiecta forţa înspre Marea Mediterană. Drept urmare, NATO a răspuns într-o manieră progresivă şi coerentă, iar la summitul din Varşovia din 2016 s-a decis crearea unei prezenţe avansate pe flancul estic al Alianţei.

Este vorba despre o situaţie total distinctă de cea anterioară anului 2014, pe care România nu o abordează singură, ci în calitate de membră a unei Alianţe puternice şi solide, cea mai puternică alianţă politico-militară de apărare colectivă din istorie", a apreciat Aurescu, întrebat fiind cum a crescut ameninţarea rusă la adresa României după militarizarea Crimeii.

Solicitat să comenteze care ar fi cea mai bună abordare a Uniunii Europene faţă de Rusia - accentul pus mai degrabă pe partea de descurajare şi defensivă sau pe dialog -, Bogdan Aurescu a declarat că, din punctul de vedere al României, cele cinci principii directoare ale UE referitoare la Rusia şi stabilite în 2016 trebuie să continue să fie punctul de plecare al abordării europene.

Susţinem deschiderea UE faţă de o colaborare selectivă cu Rusia

„Susţinem deschiderea UE faţă de o colaborare selectivă, altfel spus, dialog cu Rusia în domenii de interes pentru UE, cum ar fi mediul înconjurător, sănătatea, anumite chestiuni de politică externă şi de securitate şi chestiuni multilaterale precum acordul nuclear cu Iranul. Cuvintele-cheie ale acestei abordări trebuie să fie: obiective clare, interes comun, transparenţă (la nivelul UE), unitate şi comunicare strategică. Pe de altă parte, trebuie să continuăm să menţinem regimul de sancţiuni aplicat Rusiei ca urmare a încălcării dreptului internaţional având legătură cu ocupaţia ilegală a Crimeii şi cu activităţile din estul Ucrainei", a explicat şeful diplomaţiei de la Bucureşti.

Aurescu a adăugat că „România reiterează ferm nevoia de unitate şi coerenţă a UE în relaţia cu Moscova". „Este imperativ să apărăm valorile, principiile şi interesele fundamentale ale Uniunii. Totul trebuie însoţit de o strategie de combatere a dezinformării", a explicat ministrul român.

Ameninţarea nu s-a diminuat pe flancul estic al NATO

În ceea ce priveşte flancul estic al NATO, Bogdan Aurescu a amintit că cei nouă aliaţi de pe acest flanc (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria - n.r.) îşi exprimă activ preocuparea pentru această regiune la nivelul Alianţei Nord-Atlantice, dezbaterile pe această temă din cadrul NATO având drept rezultat „importante decizii politice".

„Acest efort trebuie să continue, căci ameninţarea nu s-a diminuat, ba dimpotrivă, dacă ne gândim la ceea ce s-a întâmplat la frontiera de est a Ucrainei în aprilie (când Rusia a anunţat organizarea unor exerciţii militare defensive şi a transferat armament greu, muniţie, tehnică militară şi trupe în estul Ucrainei - n.r.) şi în Crimeea ocupată. Viitorul Concept Strategic al NATO va trebui să ţină cont de aceste realităţi din regiune, în contextul în care ameninţările din vecinătatea estică sunt constante şi reprezintă o componentă importantă a modului în care Moscova îşi exercită puterea în Marea Mediterană şi în Marea Baltică", a apreciat ministrul român.

Citiți continuarea articolului pe newsweek.ro