Localitatea din R. Moldova cu cei mai mulți PRIETENI în România. Primarul: „La despărțire au fost și lacrimi... N-ar trebui să urmărim doar interese financiare, trebuie să apropiem oamenii de aici și de acolo, pentru că au ce ne spune”

Locuitorii din satul Feștelița, raionul Ștefan Vodă, se bucură de relații frumoase cu oamenii din cel puțin două localități din România, cu care s-au înfrățit în ultimii ani.

Primarul de Feștelița, Nicolae Tudoreanu, a povestit, la TVR Moldova, că a pășit peste Prut abia în anul 2004, după ce a devenit primar, și de atunci s-a convins de faptul că „Unirea este doar o chestiune de timp”, pentru că „nu poți fugi de identitatea ta pe acest pământ”.

Un prim-pas a fost să înfrățească localitatea pe care o conduce cu orașul Bucecea din judecțul Botoșeni, iar această relație a adus în satul său o investiție de 318 mii de euro pentru a reabilita infrastructura culturală și a pune bazele unui festival internațional de muzică populară.

Recent, Feștelița s-a înfrățit și cu Poiana Stampei din județul Suceava, o localitate pitorească, situată geografic la granița dintre Ardeal și Bucovina.

CITIȚI și VIDEO // DRRM va lansa, în PREMIERĂ, o hartă interactivă care va cartografia toate finanțările acordate R. Moldova de către România de la 1991 încoace. Ce proiecte a mai prezentat Ana Guțu la primul Comitet interministerial

„La Crăciunul pe stil vechi din iarna ce a trecut, am avut o delegație din peste 55 de persoane de la Poiana Stampei, care au fost cazate în familii la Feștelița pe o perioadă de trei zile. Atât de bine s-au atașat unii de alții și au creat prietenii, că la despărțire au fost și lacrimi, și regrete că au plecat prea devreme. (...) Nu ar trebui să urmărim doar interese financiare, trebuie să apropiem oamenii de aici și oamenii de acolo, pentru că au ce ne spune, suntem restanțieri la foarte multe probleme legate de mobilizare comunitară, relații între autorități și cetățeni, iar România, împreună cu autoritățile locale, poate să ne ajute foarte mult ca să recuperăm cei peste 70 de ani pe care i-am pierdut în perioada totalitarist-comunistă”, a declarat Nicolae Tudoreanu, adăugând că până și ceremonialul înregistrării căsătoriilor a preluat-o de la colegii din România și le prinde bine celor din Feștelița.

Fostul președinte al raionului Ialoveni, Anatolie Dimitriu, prezent la aceeași emisiune, a declarat că această regiune din R. Moldova a beneficiat de susținere importantă de peste Prut în ultimii ani. Raionul are semnate înfrățiri cu șapte județe din România. Și 23 de localități din cele 25 ale raionului au acorduri de acest fel cu localități de peste Prut, fapt care a dus la atragerea unor finanțări de milioane pentru reabilitarea infrastructurii, construirea de grădinițe, dotarea cu laptopuri a instituțiilor educaționale, reparația unor instituții culturale etc.

CITIȚI și VIDEO // Ana Guțu: R. Moldova nu va avea un partener mai bun şi mai fidel decât România

Secretarul de stat de la Departamentul pentru Relația cu R. Moldova din Guvernul României, Ana Guțu, a amintit la emisiunea „Punctul pe azi” că legislația României permite autorităților locale din dreapta Prutului să finanțeze direct, în baza acordurilor de înfrățire, proiecte în localități din R. Moldova. Condiția este ca aceste acorduri între localitățile de pe ambele maluri ale Prutului să fie înregistrate la Ministerul Afacerilor Externe de la București.

Menționăm că, potrivit datelor oficiale, în prezent există peste 500 de acorduri de înfrățire încheiate între localități din România și R. Moldova.