Lipsuri majore în reformele Moldovei către integrarea europeană: Raport critic al Ombudsmanului Ceslav Panico

Mai multe lacune persistă încă în Republica Moldova în ceea ce privește realizarea reformelor esențiale și progresele autorităților de la Chișinău privind aderarea la UE. Aceste aspecte sunt reflectate într-un raport de monitorizare, publicat de Ombudsmanul Ceslav Panico. Raportul evaluează implementarea recomandărilor Comisiei Europene aferente clusterului „Elemente fundamentale” din procesul de aderare a R. Moldova la UE. Una dintre problemele stringente este reforma Administrației Publice. "Reforma este începută, însă insuficient finanțată. Funcționalitatea rămâne limitată, ceea ce afectează capacitatea administrației de a răspunde eficient nevoilor cetățenilor și de a susține statul de drept", scriu autorii raportului de monitorizare.

O altă problemă majoră vizează sistemul judiciar, afectat de subfinanțare, lipsa personalului calificat și probleme de integritate, în ciuda procesului de vetting. „Deși există progrese legislative și operaționale în combaterea corupției, gradul de investigare și sancționare rămîne modest, iar influențele politice asupra instituțiilor anticorupție încă persistă.” Respectarea drepturilor omului a cunoscut îmbunătățiri. Totuși, grupurile vulnerabile întâmpină dificultăți în accesul la justiție și protecție, iar instituțiile naționale pentru drepturile omului, precum Oficiul Avocatului Poporului, sunt afectate de subfinanțare și dependență de fonduri externe, ceea ce le reduce eficiența, se menționează în raport.

În ceea ce privește libertatea de exprimare, riscurile includ presiuni politice, cenzură indirectă și lipsa unor cadre legislative solide care să protejeze jurnaliștii și societatea civilă complet. În sectorul economic, progresele sunt modeste, inclusiv în transparența și combaterea corupției. Autorii raportului au identificat deficiențe în transparența și corectitudinea proceselor de achiziții publice, ceea ce afectează integritatea administrativă și ridică riscuri pentru utilizarea corectă a fondurilor publice.

De asemenea, datele statistice pentru monitorizarea și evaluarea progresului în domeniul drepturilor omului și statului de drept sunt limitate, iar sistemele de control financiar suferă de lacune organizaționale și de personal. Autorii subliniază necesitatea dezvoltării unor politici sociale incluzive care să protejeze drepturile sociale și să asigure condiții echitabile și accesibilitate pe piața muncii. "În ansamblu, raportul arată că, deși au existat progrese în domeniile cheie ale statului de drept și drepturilor omului, acestea sunt inegale și insuficiente fără un efort continuu pentru consolidarea instituțiilor, asigurarea finanțării stabile și creșterea transparenței și responsabilității. Majoritatea capitolelor relevă nevoia de a spori independența instituțiilor centrale, de a combate corupția cu mai multă fermitate și de a proteja drepturile fundamentale ale tuturor categoriilor de cetățeni pentru o integrare europeană sustenabilă. Scorul mediu pentru implementarea recomandărilor este de 3,2 din 5, indicând un progres sesizabil, deși parțial incomplete", scriu autorii raportului.

Menționăm că acest raport a fost elaborat de un consorțiu de organizații ale societății civile (Expert-Grup, IPRE, Institutum Virtutes Civilis și Fundația Friedrich Ebert) în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și al Fundației Friedrich Ebert. La fel, Republica Moldova, în calitate de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, este supusă anual unui proces de evaluare realizat de Comisia Europeană. Ulterior, autoritățile de la Bruxelles emit un raport de monitorizare privind nivelul de pregătire al țării pentru negocierea capitolelor Acquis-ului UE și oferă recomandări specifice pentru fiecare domeniu-cheie.