Liderii mondiali în căutarea păcii pentru Ucraina: provocări și perspective de viitor

Rusia și Ucraina afirmă că vor să discute despre pace joi, la Istanbul. Este pentru prima dată din martie 2022 când se abordează aceste discuții, dar nu va fi o întâlnire între liderii politici așteptată de mulți, ci mai degrabă discuții exploratorii. Liderul rus a propus "negocierile directe" la sfârșitul săptămânii trecute. Totuși, nu va veni la o întâlnire personală cu omologul ucrainean, dar menționează că dorește ca discuțiile să fie reluate de unde au rămas în martie 2022. Atunci, el susține, rușii și ucrainenii erau aproape de a semna un acord de pace, dar delegația ucraineană a părăsit brusc întâlnirea la îndemnul fostei administrații Biden. În aceste condiții, se conturează un potențial acord de pace și riscurile implicate.

GARANȚII DE SECURITATE Ucraina, invadată pe scară largă în 2022 și afectată de anexarea unilaterală a Crimeei de către Rusia în 2014, solicită garanții de securitate din partea marilor puteri, în special a Statelor Unite. Aceasta vrea mai mult decât Memorandumul de la Budapesta din 1994, care prevedea ca Rusia, SUA și Marea Britanie să respecte suveranitatea Ucrainei și să se abțină de la utilizarea forței. Problema cu orice garanție de securitate ce implică forța ar bloca Occidentul într-un posibil război cu Rusia, iar lipsa de forțe ar lăsa Ucraina vulnerabilă. Propunerile preliminare pentru o potențială pace menționează o "garanție de securitate robustă", posibil similară cu Articolul 5 din Tratatul NATO, deși Ucraina nu este membră.

În acordul eșuat din 2022, Ucraina ar fi acceptat neutralitatea permanentă în schimbul garanțiilor de securitate din partea membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate ONU: Marea Britanie, China, Franța, Rusia, Statele Unite, și alte state. Totuși, Kievul consideră neutralitatea o linie roșie de netrecut.

NATO ȘI NEUTRALITATEA Rusia a afirmat în repetate rânduri că posibila aderare a Ucrainei la NATO a fost o cauză a războiului și că neutralitatea Ucrainei este necesară. Zelenski a declarat că alianțele Ucrainei nu sunt treaba Moscovei. La summitul NATO din București din 2008, s-a convenit că Ucraina și Georgia vor deveni membri. În 2019, Ucraina și-a modificat Constituția pentru a se angaja pe calea aderării la NATO și UE.

Generalul Keith Kellogg, emisarul SUA, a menționat că aderarea Ucrainei la NATO este "exclusă". Trump a spus că sprijinul anterior al SUA pentru aderarea Ucrainei a fost o cauză a războiului. În 2022, discuțiile între Ucraina și Rusia au vizat neutralitatea permenentă, dar Ucraina respinge orice limitare a forțelor sale armate. Rusia nu se opune aderării Ucrainei la UE, deși unii membri ai blocului ar putea fi contra.

TERITORIUL Moscova controlează aproximativ o cincime din Ucraina și consideră că acel teritoriu este oficial parte a Rusiei, deși majoritatea țărilor nu sunt de acord. Rusia a anexat Crimeea în 2014 și controlează o parte din Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson. Un plan propus de SUA ar recunoaște de jure controlul Rusiei asupra Crimeei și de facto asupra altor regiuni ocupate. Ucraina refuză recunoașterea legală a suveranității Rusiei și consideră că este împotriva Constituției, dar este deschisă discuțiilor teritoriale odată ce se va conveni o încetare a focului.

SANCȚIUNI Rusia dorește ridicarea sancțiunilor occidentale, dar este îndoielnică că se va întâmpla curând. Deși SUA ar putea ridica sancțiunile, cele ale UE și altor țări ar putea rămâne. Ucraina insistă ca sancțiunile să fie menținute. Guvernul SUA explorează cum ar putea atenua sancțiunile asupra sectorului energetic rus, ca parte a unui plan pentru a oferi o ascensiune rapidă în cazul unui acord de pace.

PETROL ȘI GAZE Trump a sugerat că Putin ar putea fi mai dispus să rezolve conflictul datorită scăderii prețurilor petrolului, deși Kremlinul pune interesele naționale mai presus de piața petrolului. Unii diplomați sugerează că SUA, Rusia și Arabia Saudită urmăresc prețuri mai mici la petrol pentru un acord mai mare.

ÎNCETAREA FOCULUI Puterile europene și Ucraina cer ca Rusia să accepte un armistițiu înainte de discuții, dar Moscova afirmă că doar după rezolvarea problemelor de armistițiu. Kievul susține că Moscova doar câștigă timp.

RECONSTRUCȚIA UCRAINEI Costurile reconstrucției Ucrainei sunt estimative la sute de miliarde de dolari, iar puteri europene doresc să folosească o parte din activele rusești înghețate pentru aceasta. Rusia contestă acest gest, dar ar putea accepta să utilizeze 300 de miliarde de dolari din activele înghețate pentru reconstrucție, cu condiția ca o parte să fie folosită pe teritoriile controlate de Moscova. Ucraina doreste utilizarea întregii sume pentru reconstrucția postbelică.