Legea salarizării unitare blocată în instanță: gafă a Guvernului interimar sau strategie politică pentru salvarea imaginii lui Bolojan?

Publicarea pe 17 iulie, pe site-ul Ministerului Muncii, a proiectului Legii salarizării unitare a fost, la prima vedere, o gafă de proporții. Sau poate, dimpotrivă, o manevră politică calculată cu mare atenție?

Nu vă grăbiți să-l etichetați pe Dragoș Pâslaru drept habarnist, etichetă care s-ar potrivi poate altor colegi progresiști, ce din prea mult entuziasm și prea puțină pricepere ajung să comită asemenea greșeli elementare.

Un guvern interimar nu are dreptul să emită OUG și nici să inițieze legi. Acest lucru e cunoscut de oricine a urmărit măcar o dezbatere tv; a fost repetat de zeci de ori în ultimele două luni. E practic imposibil ca Pâslaru să nu fi auzit. Așadar, ministrul nu poate pretinde că nu știa regulile de bază atunci când a declanșat procedura de consultare publică și a publicat proiectul controversat al Legii salarizării pe site-ul ministerului pe care îl conduce ca interimar, într-un guvern aflat tot în regim interimar.

Consecința acestui ”derapaj” de tehnică legislativă este esențială. Ea întărește temeiul deciziei Curții de Apel București care, la solicitarea Sanitas, a suspendat dezbaterea publică a legii până la judecarea pe fond a cauzei. Suspendarea dezbaterii blochează de fapt întregul proces de legiferare. Parlamentarii PNL și USR, care urmau să depună proiectul la Senat pentru a fi dezbătut și votat în procedură de urgență, așa cum anunțase premierul Bolojan, nu mai pot face acest lucru până la soluționarea cauzei.

Până la 31 august, termenul-limită asumat prin PNRR, nu se termină nici măcar vacanța judecătorească, cu atât mai puțin procesul propriu-zis. Practic, dezbaterea legii salarizării unice s-a încheiat înainte de a apuca să înceapă.

Și totuși, credeți că le pare sincer rău? Dacă proiectul ajungea la vot, PNL și USR riscau costuri electorale serioase din două direcții. Pe de o parte, milioane de alegători sunt deja nemulțumiți: unii din cauza scăderilor salariale, alții pentru că legea oferă creșteri consistente anumitor categorii privilegiate. Pe de altă parte, era foarte probabil ca legea să fie respinsă. PNL-USR-UDMR sunt departe de o majoritate solidă.

Ar fi devenit evident pentru toată lumea că guvernul e ilegitim, lipsit de susținere parlamentară. Iar imaginea premierului, prezentat ca un învingător în lupta cu adversarii politici, s-ar fi prăbușit rapid.

Prin decizia instanței, Bolojan a evitat huiduielile sindicaliștilor și a scăpat de o confruntare politică pe care nu avea cum s-o câștige. Mai mult, chiar și pierderea fondurilor din PNRR, aproximativ 670 de milioane de euro, poate fi transformată într-un avantaj de imagine pentru premier. El poate poza în liderul care se luptă cu judecătorii ce își apără privilegiile.

În fond, cine a blocat legea în percepția publică? Ministrul său, Pâslaru, prin graba de a lansa consultarea, sau judecătoarea de la Curtea de Apel, prin decizia de suspendare? Raspunsul contează enorm pentru narațiunea politică.

Dacă îi întrebați pe propagandiștii care lucrează neobosit la construirea statuii premierului, veți primi și răspunsul la întrebarea din titlu: gafă monumentală sau manevră politică genială?