La șapte ani de la fauda bancară, Procuratura Generală afirmă că banii sustrași din sistemul bancar pot fi recuperați pe DOUĂ căi: Un nou ghiont al lui Stoianoglo pentru guvernare

Banii sustrași din sistemul bancar al R. Moldova pot fi recuperați pe două căi: penală și civilă, drept pentru care Procuratura Generală (PG) îi propune noii guvernări să creeze un grup de lucru comun pentru elaborarea Strategiei privind întoarcerea mijloacelor financiare furate.

Prin intermediul unui nou demers public la adresa guvernării, instituția condusă de Alexandr Stoianoglo atenționează că „nicio autoritate publică nu a intervenit către Procuratură cu o abordare complexă a acestui subiect și cu un plan concret de executare a condiționalității ce rezultă din Memorandumul de înțelegere RM – UE privind asistența macrofinanciară, chiar dacă, în esență, activitățile Strategiei depășesc functional sfera de activitate a Procuraturii”.

Procuratura anunță că va desemna, în grupul de lucru propus, câte un reprezentant din Procuratura Generală și procuraturile specializate implicate în investigarea fraudei bancare și va prezenta viziunea instituției cu referire la componenta penală și civilă, iar, până la adoptarea unei decizii în acest sens, instituția va prezenta în continuare note informative de progres reieșind din ultimele rezultate ale urmăririi penale și judecării cauzelor penale.

Instituția condusă de Stoianoglo mai arată că renumita Strategie de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, prezentată anterior cu mare fast de către fosta procuroră Adriana Bețișor, a fost elaborată în perioada „statului capturat” și nu poate fi luată în serios, mai ales că investigațiile la acea etapă erau deturnate pe o pistă falsă.

„Pe lângă faptul că această Strategie este orientată metodic într-o anumită direcție, așa cum, de fapt, era îndreptat la acea etapă întregul proces de investigare a fraudei bancare, protejând interesele lui V. Plahotniuc (care, nu este vizat și nu se regăsește în general în acest document alături de V. Filat, V. Platon și I. Șor, menționați atunci ca beneficiari ai fraudei), indică la faptul că activitățile prevăzute depășesc competențele funcționale ale Procuraturii, CNA și ARBI. Măsurile ce necesită a fi întreprinse, monitorizate și controlate vizează instituții și autorități (BNM, Ministerul Finanțelor, MAEIE, Guvernul, lichidatori, executori ș.a.), ce exced domeniul penalului (urmăririi penale și judecării cauzelor), fiind orientate exclusiv pe aspecte juridico-civile, comerciale, bancare, de executare ș.a. (colectarea creditelor, dobânzilor, penalităților, organizarea licitațiilor de vânzare a activelor băncilor fraudate, înaintarea acțiunilor civile în judecată pentru încasarea forțată a datoriilor și atragerea la răspundere civilă directă sau subsidiară în procesul de insolvabilitate, lichidare a unor agenți economici, societăți pe acțiuni, instituții bancare naționale și de peste hotare, precum și a unor acționari /BEM, BS, UB, BNM, SA Victoriabank, SA PrivatBank Letonia, SA Moldova Agroindbank, SA Moldindconbank/, înaintarea titlurilor executorii pentru încasarea forțată a datoriilor conform hotărârilor judecătorești, înaintarea sesizărilor către organelle de urmărire penală pentru încălcările de lege de ordin penal admise la eliberarea creditelor ș.a.).

Reieșind din aspectele menționate, raportate la competența Procuraturii și importanța subiectului, considerăm că aprobarea Strategiei ante referite nici nu putea fi pusă logic și legal în sarcina Procuraturii, respectiv, în prezent ea nu poate fi luată ca bază oficială pentru activitatea Procuraturii, Guvernului, Parlamentului și altor autorități publice în procesul de recuperare a banilor fraudați din sistemul bancar”, se arată într-un comunicat de presă al PG.

Procuratura consideră că, pentru eficacitatea procesului de recuperare a banilor fraudați, „statul are nevoie de o viziune și un document strategic complex”, însă elaborarea și realizarea unei astfel de Strategii depășește competențele Procuraturii, impunându-se intervenția Guvernului și a Parlamentului în acest sens.

„În vederea eficientizării procesului de recuperare a mijloacelor financiare fraudate, pe 18 mai 2021, Procuratura a elaborat și, în comun cu Centrul Național Anticorupție, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor au semnat Ordinul cu privire la aprobarea Mecanismului de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, act normativ în care au fost stabilite în concret acțiunile și subacțiunile necesare a fi întreprinse de către aceste instituții, executorii, termenele și indicatorii de progres, fapt despre care șeful Guvernului a fost imediat informat. Subliniem însă că, aceste activități acoperă doar dimensiunea PENALĂ a subiectului, pe când segmentul CIVIL al problemei este omis, abordarea limitând vizorul și capacitățile statului de a-și recupera activele fraudate.

În această ordine de idei, considerăm iminentă necesitatea elaborării la nivel de Guvern sau Parlament (cu suportul și în colaborare cu celelalte autorități competente) a unui document juridic strategic (Strategie) care să reglementeze un spectru complex de activități care ar rezulta în utilizarea instrumentarului și posibilităților ce ni le oferă legislația de procedură penală și civilă, cu identificarea și stabilirea instituțiilor competente ce urmează a fi implicate, indicatorilor de progres, termenelor de prezentare a informațiilor și responsabilului de ținere a bazei de date la subiect, analiză, generalizare și comunicare a rezultatelor - Parlamentului, Președinției, societății și, după caz, unor entități internaționale”, se mai arată în comunicatul PG.