Klaus Iohannis propune ca UE să dea „șansa celor care vor mai mult să facă mai mult”: Republica Moldova este dispusă să se miște mai repede în direcția Uniunii Europene

Președintele României Klaus Iohannis urmează să pledeze miercuri, la summitul Parteneriatului Estic, ca Uniunea Europeană să ofere statelor partenere din Est oportunitatea de a se apropia mai repede de Uniunea Europeană, dacă viteza cu care se îndreaptă către integrare europeană este mai mare. În cadrul unor scurte declarații de presă susținute înainte de summitul de la Bruxelles, șeful statului a dat exemplul Republicii Moldova.

„În alocuțiunea mea, eu voi solicita, printre altele, două lucruri. Primul – ca Uniunea Europeană să se implice mai mult, mai intens și mai des în rezolvarea conflictelor care afectează pe partenerii noștri. Iar al doilea lucru se referă la viteza diferită cu care se mișcă partenerii noștri. Este clar că unii se mișcă mai repede, sunt dispuși să facă mai mult, cum este cazul Republicii Moldova, unde avem o administrație acum care este dispusă să facă reformele necesare și să se miște mai repede în direcția Uniunii Europene, și solicitarea mea este în sensul să dăm șansa celor care vor mai mult să facă mai mult”, a declarat Iohannis.

Președintele a arătat că Summitul Parteneriatului Estic este „mult așteptat” și că „este destul de clar că există așteptări din ambele părți”.

„Noi, din Uniune, ne așteptăm ca partenerii noștri să îndeplinească ce s-au angajat să îndeplinească prin, de exemplu, acordurile de asociere, dar, din partea lor, sigur, există așteptări ca Uniunea să-i sprijine, să-i ajute și să-i îndrume”, a mai spus el.

Președintele Klaus Iohannis participă miercuri și joi, la Bruxelles, la Summitul Parteneriatului Estic, reuniune la care șeful statului va pleda pentru necesitatea sprijinirii de către Uniunea Europeană a partenerilor care îşi doresc şi se află angajaţi ferm pe calea reformelor, și la summitul Consiliului European, unde va susține ideea consolidării rolului Uniunii Europene în domeniu, în strânsă cooperare şi complementaritate cu NATO, prin consolidarea relaţiei transatlantice.

Într-o videoconferință cu mai mulți lideri UE, care a avut loc luni, şeful statului a reiterat necesitatea sprijinirii de către Uniunea Europeană a partenerilor care îşi doresc şi se află angajaţi ferm pe calea reformelor, precum Republica Moldova, a cărei conducere este orientată spre reformă şi un angajament european puternic.

Aflată la Bruxelles pentru acest summit, președinta Republicii Moldova Maia Sandu a acordat un interviu pentru Reuters în care a declarat că Republica Moldova aspiră să adere la Uniunea Europeană “într-o zi” şi i-a comunicat Rusiei că aceasta este alegerea sa, afirmațiile sale venind și pe fondul împlinirii a 30 de ani de la dispariția Uniunii Sovietice de care Republica Moldova s-a desprins la 27 august 1991. Tot la Bruxelles, Comisia Europeană și Republica Moldova au semnat miercuri un pachet de asistență de 60 milioane de euro pe care executivul european îl oferă guvernului de la Chișinău pentru a face față creșterii prețurilor la gaze.

Comentariile ei au fost cele mai clare afirmaţii publice privind cursul pro-occidental al Republicii Moldova, punctează Reuters.

Alegerea Maiei Sandu ca președinte al Republicii Moldova și obținerea majorității absolute în Parlamentul de la Chișinău de către partidul pro-european al șefei statului, a readus țara pe traiectoria sa europeană.

Cel mai recent raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, dat publicității în luna octombrie înainte de reuniunea Consiliului de Asociere UE – RM, arată că alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției și sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

Ca gest de stimulare a acestei noi realități, Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției. Investițiile vor fi realizate pe baza unei abordări de tipul “mai mult pentru mai mult”, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, fiind o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară.

De asemenea, Uniunea Europeană a acordat recent Republicii Moldova 745 de milioane de lei (aproape 36 de milioane de euro) din planul de redresare economică al UE pentru această țară a Parteneriatului Estic și o altă tranșă de 50 milioane de euro asistență de la UE ca urmare a “progreselor remarcabile” în domeniul politicilor publice.

Ca parte a colaborărilor instituționale dintre Chișinău și Bruxelles, în ultima perioadă au avut loc două momente semnificative, premierul Natalia Gavrilița semnând, la Bruxelles, Acordul privind participarea Republicii Moldova la Orizont Europa, programul de cercetare și inovare al UE, iar președintele Parlamentului R. Moldova și cel al Parlamentului European au semnat un memorandum de înțelegere.

Sursa: caleaeuropeana.ro