Jurământul de loialitate impus de Kaczyński rupe PiS: Morawiecki și 40 de parlamentari părăsesc principalul partid de dreapta din Polonia

Principalul partid de opoziţie din Polonia, Lege şi Justiţie (PiS), s-a scindat după ce fostul prim-ministru Mateusz Morawiecki şi aliaţii săi au anunţat că au fost nevoiţi să părăsească formaţiunea, invocând dezacorduri profunde privind orientarea politică în perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor.

Liderul de lungă durată al partidului, Jarosław Kaczyński, a declarat într-o conferinţă de presă că zeci de deputaţi au părăsit efectiv PiS după ce au refuzat să semneze un jurământ de loialitate faţă de conducerea actuală. În viziunea lui Kaczyński, toţi cei care nu au acceptat să semneze documentul sunt consideraţi demisionari de facto din partid.

Deputaţii consideraţi rebeli au susţinut că nu intenţionau iniţial să părăsească partidul. Ei au admis însă că marţi, în cadrul unei şedinţe a conducerii PiS, ar putea fi excluşi oficial, ceea ce ar confirma ruptura internă.

„Toată lumea ştia ce semna şi, în acelaşi timp, toată lumea ştia care vor fi consecinţele dacă nu semnează… Totul s-a terminat”, a afirmat Kaczyński, precizând că decizia privind statutul acestor parlamentari va fi formalizată marţi.

Partidul Lege şi Justiţie este unul dintre cele mai de succes partide politice din Polonia de după 1989. A condus ţara timp de 10 ani, în perioadele 2005-2007 şi 2015-2023, iar candidaţii săi au câştigat patru dintre cele opt alegeri prezidenţiale organizate în acest interval.

Chiar dacă a pierdut puterea în faţa unei coaliţii proeuropene conduse de fostul preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk, şi a trecut în opoziţie după alegerile din 2023, PiS a rămas cel mai mare partid din parlamentul polonez. Acum, în urma acestei scindări, îşi poate pierde însă acest statut privilegiat.

CONCURENŢĂ ÎN DREAPTA POLITICĂ POLONEZĂ

Seria demisiilor vine după luni de dispute interne tot mai intense în cadrul principalului partid de opoziţie, pe fondul pierderii controlului tradiţional asupra întregii drepte poloneze. Apar tot mai multe fracturi şi rivalităţi, iar vechile echilibre sunt zdruncinate.

În ultimii doi ani, PiS s-a confruntat cu ascensiunea Confederaţiei, o formaţiune de orientare libertariană şi de dreapta, dar şi cu creşterea Confederaţiei Coroanei Poloneze, partid etno-naţionalist de extremă dreaptă. Aceste dezvoltări au fragmentat serios votul conservator, împărţindu-l între cel puţin trei forţe politice.

În aprilie, Mateusz Morawiecki, premier al Poloniei între 2017 şi 2023, a creat un nou grup politic axat pe creştere economică, încercând astfel să extindă atractivitatea electorală a dreptei către zona de centru-dreapta. El intenţionează să organizeze primul eveniment public al acestui grup la sfârşitul lunii.

Iniţiativa a fost însă criticată dur de Jarosław Kaczyński şi de susţinătorii săi apropiaţi, care au pus sub semnul întrebării loialitatea lui Morawiecki. Aceştia l-au acuzat că este nemulţumit de orientarea tot mai naţionalistă a partidului şi de insistenţa asupra unui electorat mai în vârstă, în detrimentul generaţiilor tinere şi al mediului de afaceri.

În acest context tensionat, după discuţii aprinse purtate în spatele uşilor închise, Kaczyński le-a cerut tuturor deputaţilor PiS să semneze un angajament de loialitate, prin care să promită că nu vor colabora cu niciun alt grup politic, sub ameninţarea excluderii din partid. Termenul limită pentru semnare a fost fixat pentru joi, la miezul nopţii.

UN NOU LIDER ÎN ZONA DE CENTRU-DREAPTA?

Vineri, vorbind în faţa jurnaliştilor, Morawiecki a declarat că grupul său „a luptat până în ultimul moment pentru unitatea partidului” şi că a dorit ca PiS să urmeze „o strategie a celor doi plămâni”, pentru a mobiliza atât alegătorii tineri de centru-dreapta, cât şi antreprenorii. Scopul era, în viziunea sa, îmbunătăţirea perspectivelor electorale pentru scrutinul din 2027.

Morawiecki a acuzat un cerc de „conspiraţionişti” din jurul lui Kaczyński că a împins partidul spre actuala criză şi că a impus ultimatumul de loialitate care a declanşat ruptura.

El a precizat că grupul disident este format din 40 de deputaţi, trei membri ai Parlamentului European şi un senator, ceea ce îl transformă într-o forţă cu greutate în interiorul dreptei poloneze.

„Situaţia care se conturează în dreapta poloneză este că nu există o singură forţă dominantă, ci este alcătuită din multe facţiuni diferite”, a explicat Morawiecki. „Pentru mine şi pentru noi, aceste dispute din cadrul dreptei sunt ca nişte certuri în familie, dar, de fapt, ne vom îndrepta atacul principal împotriva acestui guvern extrem de slab condus de Donald Tusk”, a preconizat el, anunţând o opoziţie fermă faţă de actualul executiv.

Întrebat despre posibilitatea înfiinţării unui nou partid, Morawiecki a evitat să dea un răspuns clar şi nu a dorit să speculeze. În schimb, i-a îndemnat pe liderii PiS să „facă un pas înapoi”, sugerând că o schimbare la vârful formaţiunii ar putea permite refacerea unităţii.

Fost bancher de rang înalt şi fost consilier economic al lui Tusk, Morawiecki rămâne unul dintre cei mai respectaţi lideri ai dreptei poloneze. Totuşi, el este şi figura emblematică a celor opt ani extrem de controversaţi în care partidul Lege şi Justiţie a fost la putere, perioadă pe care criticii o asociază cu regres democratic, tensiuni cu Uniunea Europeană şi presupuse abuzuri de putere şi nereguli. În prezent, el conduce şi grupul „Conservatorii şi Reformiştii Europeni” (ECR) din Parlamentul European, ce reuneşte partide cu viziuni similare din întreaga Europă, inclusiv formaţiunea „Fraţii Italiei” condusă de Giorgia Meloni.

Plecarea sa este de aşteptat să ducă la o fragmentare şi mai accentuată a votului în tabăra de dreapta. Sondajele ipotetice care iau în calcul apariţia unui nou partid îi atribuie acestuia un scor de aproximativ 6% din intenţiile de vot.

Următoarele alegeri parlamentare din Polonia sunt programate pentru octombrie 2027.