Islanda spune „Nu” negocierilor de aderare la UE: referendum strâns blochează relansarea discuțiilor până în 2028

Au fost făcute publice rezultatele referendumului din Islanda privind posibila aderare la Uniunea Europeană, un scrutin care a clarificat direcția politică a țării în raport cu blocul comunitar.

Islandezii au respins reluarea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, potrivit rezultatelor referendumului de sâmbătă. Tabăra „Nu” se află în față cu aproximativ cinci puncte procentuale. Rezultatul transmite astfel un semnal clar împotriva unei noi încercări de apropiere de UE și blochează, cel puțin pentru moment, orice inițiativă majoră de relansare a dialogului de aderare.

Opțiunea „Nu” a obținut 52,5% dintre voturi, în timp ce 47,5% dintre alegători au susținut tabăra „Da”. Datele au fost prezentate în direct de postul public de televiziune RUV, pe măsură ce numărarea voturilor înainta în principalele circumscripții ale țării.

La momentul anunțării acestor cifre, mai rămăsese de numărat doar o mică parte dintre voturile dintr-o singură circumscripție electorală, în care „Nu”-ul avea deja un avantaj considerabil. Prin urmare, rezultatul final era practic decis, iar balanța nu mai putea fi răsturnată de restul buletinelor de vot.

„Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, a fost concluzia publicată de RUV pe site-ul său, formulare ce rezumă starea de spirit dominantă exprimată la urne și marchează un moment de cotitură pentru relația Islandei cu Uniunea Europeană.

În ultimii ani, oficialii europeni au prezentat Islanda drept un posibil candidat cu risc redus la aderare. Într-o perioadă în care Uniunea Europeană caută să își consolideze poziția strategică și să diminueze scepticismul față de extindere, Reykjavik era considerat un partener relativ stabil, atât politic, cât și economic.

Guvernul islandez a prezentat reluarea negocierilor cu UE drept o decizie crucială. A insistat că țara se află într-un moment pe care l-a descris drept „acum sau niciodată”, sugerând că fereastra de oportunitate pentru o eventuală aderare ar putea să se închidă pe termen mediu, în funcție de evoluțiile interne și internaționale.

Prim-ministrul Kristrún Frostadóttir le-a spus alegătorilor, în luna august, că un rezultat „Nu” ar pune capăt speculațiilor privind o eventuală aderare. Ea a sugerat atunci că dezbaterea, deși importantă, nu poate continua la nesfârșit fără o clarificare democratică fermă.

Susținătorii aderării au argumentat că intrarea în UE ar putea contribui la reducerea dobânzilor ridicate și ar oferi Islandei un plus de securitate într-un context internațional tot mai instabil. Aceștia au invocat războiul din Ucraina, tensiunile geopolitice crescânde și declarațiile fostului președinte american Donald Trump despre Groenlanda, considerând că aceste evoluții confirmă nevoia Islandei de ancorare mai profundă într-un cadru european solid.

De cealaltă parte, adversarii aderării au avertizat că Islanda riscă să piardă o parte din controlul asupra propriilor decizii. Mai ales asupra apelor sale de pescuit, domeniu esențial pentru economia națională și pentru identitatea țării, orice transfer de competențe către Bruxelles este privit cu suspiciune. Ei au subliniat că modelul economic actual poate fi afectat serios de regulile comune europene în materie de pescuit și resurse maritime.

Referendumul a readus în prim-plan o dezbatere care divizează societatea islandeză de mai multe decenii. Tema integrării europene revine constant în spațiul public și generează confruntări politice puternice. După ce și-a exprimat votul la Reykjavik, sâmbătă, premierul Kristrún Frostadóttir a descris scrutinul drept un moment important pentru țară, subliniind caracterul său decisiv.

„Este o zi minunată. Am așteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a declarat șefa guvernului, care a precizat totodată că Executivul își va continua activitatea indiferent de rezultatul referendumului, lăsând să se înțeleagă că agenda internă nu va fi blocată de verdictul electoratului pe tema UE.

Islanda a depus prima cerere de aderare la Uniunea Europeană în 2009, în plină criză financiară care a afectat puternic economia țării. Negocierile au avansat în anii următori, cu deschiderea mai multor capitole de aderare, însă un guvern cu orientare eurosceptică a decis în 2013 să le oprească și să înghețe procesul.

De atunci, problema aderării a revenit periodic în dezbaterea publică islandeză. Războiul din Ucraina, instabilitatea din Orientul Mijlociu și politica comercială a Statelor Unite au readus tema în centrul atenției, alimentând atât argumentele susținătorilor integrării europene, cât și pe cele ale opponenților care se tem de pierderea suveranității.

Rezultatul actual al referendumului ar urma să înghețe, cel puțin până în 2028, orice nouă discuție serioasă despre aderarea Islandei la UE. Deși nu face parte din Uniunea Europeană, Islanda menține relații strânse cu blocul comunitar. Țara este membră a Spațiului Economic European (SEE) și a Spațiului Schengen, ceea ce îi permite accesul la piața unică europeană și asigură libera circulație în acest spațiu, fără a fi nevoită să accepte toate obligațiile unui stat membru cu drepturi depline.