Irlanda, model pentru Europa în lupta cu violența domestică: registru public al agresorilor și dreptul femeilor de a verifica trecutul partenerului

Irlanda, o țară europeană în care locuiește o comunitate numeroasă de români, introduce o măsură fără precedent: un registru public al persoanelor condamnate pentru violență domestică. Oamenii vor putea astfel verifica dacă un potențial partener are un istoric de abuz sau agresiuni înainte de a începe o relație. Legea a apărut în urma unui caz care a șocat opinia publică: o tânără mamă a fost ucisă de fostul partener, iar familia a afirmat că nu știa că acesta fusese condamnat anterior pentru violență.

Parlamentul irlandez a aprobat o lege prin care va fi creat primul registru public din țară al persoanelor condamnate pentru violență domestică. Măsura este considerată de organizațiile pentru protecția victimelor un pas esențial, deoarece va permite celor interesați să afle dacă un posibil partener are un istoric de comportament violent.

Cunoscută sub numele de „Legea Jennie”, inițiativa legislativă privind registrul hotărârilor în cazurile de violență domestică a fost adoptată miercuri în Dáil, parlamentul irlandez. Votul a venit după ani de campanii susținute de familia lui Jennifer Poole, o mamă de 24 de ani, cu doi copii, ucisă de fostul partener în aprilie 2021.

Jennifer Poole nu știa că acesta avea în trecut mai multe comportamente abuzive, inclusiv o condamnare anterioară pentru agresarea unei foste partenere. Lipsa acestei informații a devenit unul dintre principalele argumente pentru crearea registrului public.

Registrul online va afișa numele persoanelor condamnate pentru infracțiuni grave de violență domestică, precum violul, agresiunea sexuală, strangularea fără deces, hărțuirea, controlul coercitiv și distribuirea fără consimțământ a imaginilor intime. Astfel, va exista o sursă centralizată de date, ușor accesibilă publicului.

Deși registrul va fi public, vor funcționa anumite limite și garanții. Judecătorul care a soluționat cazul va avea competența de a decide dacă publicarea numelui este justificată, luând în calcul circumstanțele particulare ale fiecărei situații. Numele agresorului va fi făcut cunoscut doar dacă victima își dă în mod expres acordul.

Numele înscrise în registru vor fi însoțite de detalii despre condamnare și despre pedeapsa aplicată. Registrul va fi găzduit pe site-ul Serviciului Irlandez al Instanțelor. Conform noii legislații, persoanele condamnate vor putea cere ștergerea numelui lor din registru abia după trecerea unui termen minim de trei ani de la condamnare.

Jason Poole, fratele lui Jennifer Poole, a numit registrul „un pas uriaș înainte” în schimbarea modului în care societatea privește violența domestică. El a declarat anul trecut pentru postul public irlandez că această măsură le va permite potențialelor victime „să știe cu cine locuiesc”, spre deosebire de sora lui, care nu știa că partenerul ei fusese deja condamnat și executase o pedeapsă cu închisoarea.

Parlamentarii irlandezi au aplaudat familia Poole, prezentă în sală în momentul adoptării legii, gest care a marcat recunoașterea rolului lor în promovarea acestei schimbări legislative.

Prin această inițiativă, Irlanda pare să devină un caz aproape unic la nivel european în ceea ce privește transparența privind violența domestică și accesul public la informații despre agresori.

În Regatul Unit funcționează o altă abordare, cunoscută ca „Legea Clare”. Aceasta permite persoanelor să solicite poliției informații despre istoricul de abuz sau violență al cuiva, însă nu toate cererile sunt aprobate și nu toți solicitanții primesc datele cerute. Sistemul nu este public, ci funcționează pe bază de solicitare individuală.

Criticii modelului britanic susțin că acesta se confruntă cu întârzieri mari și cu diferențe semnificative între ratele de aprobare ale cererilor, in functie de forțele de poliție implicate. Aceste probleme arată limitele unui mecanism care nu este pe deplin transparent și uniform aplicat.

Noua legislație din Irlanda este adoptată într-un moment în care fenomenul femicidului este perceput ca fiind tot mai grav. Săptămâna trecută, organizația Women’s Aid Ireland a anunțat că opt femei au murit violent de la începutul acestui an, un număr care a depășit deja totalul înregistrat pe întreg parcursul anului 2025.

Conform aceleiași organizații, una din trei femei din Irlanda a fost victimă a violenței domestice. Această realitate reflectă media globală, iar analiza arată că cele mai mari riscuri de violență bazată pe gen provin din cercul apropiat al femeii – parteneri, foști parteneri sau membri ai familiei – și nu, în principal, de la persoane necunoscute.

La nivel mondial, 83.000 de femei și fete au fost ucise intenționat în 2024, cel mai recent an pentru care există date centralizate, arată organizația ONU Femei. Cifrele subliniază gravitatea fenomenului și caracterul său global.

Dintre aceste crime, 60%, adică aproape 50.000 de cazuri, au fost comise de un partener intim sau de un membru al familiei, potrivit aceleiași surse. Acest lucru demonstrează că locuința și relațiile apropiate pot reprezenta, paradoxal, cel mai mare pericol.

În medie, aceste date înseamnă că 137 de femei și fete își pierd viața în fiecare zi, ceea ce echivalează cu aproximativ o victimă la fiecare 10 minute. Statisticile oferă contextul în care Irlanda a decis să introducă registrul public al agresorilor domestici, ca instrument suplimentar de protecție și prevenție.