Întrebarea Ambasadorului României la Chișinău: „Pe 31 august ce vom sărbători? În România avem Ziua Limbii Române, în R. Moldova - Ziua Limbii Noastre, care se numește uneori limbă de stat. Un subiect științific este abordat din perspectivă politică”

Deși subiectul limbii vorbite în R. Moldova este unul științific, unii politicieni de la Chișinău utilizează limba drept „instrument și armă politică” pentru a câștiga voturi sau a-și poziționa agenda împotriva unor parteneri internaționali.

De această părere este Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, care susține că „educația este baza oricărei societăți” și face o paralelă cu situația epidemiologică actuală, perioadă în care toată omenirea stă cu ochii pe oamenii de știință, așteptând soluția salvatoare împotriva noului coronavirus.

„Limba, istoria, cultura, tradițiile ș.a.m.d. reprezintă elementul comun care stă la baza relațiilor speciale de parteneriat strategic dintre România și R. Moldova. Și acesta este motivul pentru care educația este un domeniu de excelență al cooperării noastre speciale. Însă, în momentul de față, constatăm că, de fapt, se continuă practica veche. Acest subiect care este unul științific, limba, este în continuare abordat din perspectivă politică. Atâta vreme cât va fi abordat din perspectivă politică, este foarte clar că relația dintre România și R. Moldova nu va fi normală”, a declarat Ambasadorul Daniel Ioniță luni, în cadrul Academiei de Vară a cadrelor didactice din Republica Moldova, România și din comunitățile românești din Serbia, Ucraina (regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia), Albania, Macedonia și Ungaria.

Diplomatul român a oferit „cu dragoste și amărăciune” exemple în sprijinul afirmațiilor sale.

„Pe 31 august ce vom sărbători? În România avem Ziua Limbii Române, iar în R. Moldova - Ziua Limbii Noastre. Limba noastră care uneori se numește limbă de stat, în Constituția R. Moldova se numește moldovenească, iar în Declarația de Independență - limba română. Și asta în pofida faptului că avem o decizie a Curții Constituționale, instanța supremă într-un stat, care spune că Declarația de Independență și Constituția formează același bloc constituțional comun”, le-a spus profesorilor Daniel Ioniță.

De asemenea, diplomatul s-a referit și la ziua de 23 august, când s-au împlinit 81 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, prin care Basarabia a fost incorporată în URSS. Astfel, în timp ce întreaga Europă a comemorat în acea zi victimele regimurilor totalitare, ale celui nazist și stalinist, „unii în R. Moldova” au „sărbătorit 76 de ani de la eliberarea patriei”, adică a URSS față de care R. Moldova și-a proclamat independența acum 29 de ani.



„Atâta vreme cât lucrurile vor fi jucate politic, mi-e teamă că și Guvernul de la București va avea mai degrabă abordări precaute față de autoritățile din R. Moldova. (...) Indiferent care va fi situația, dragostea noastră față de R. Moldova și cetățenii R. Moldova va rămâne nealterată”, a declarat Ambasadorul Ioniță, adăugând că România este „cel mai sincer și dezinteresat partener al R. Moldova” care va sprijini întotdeauna cetățenii acestui stat.

Ministrul Educației, Culturii și Cercetării de la Chișinău, Igor Șarov, istoric de profesie, i-a dat dreptate diplomatului de peste Prut, afirmând că unii politicieni exploatează subiectele legate de identitatea cetățenilor R. Moldova, în loc „să se ocupe de economie și infrastructură”.

Potrivit lui Igor Șarov, „lecțiile istoriei nu trebuie uitate”, vorbind despre represiunile asupra populației Basarabiei, cum ar fi deportările și foametea organizată, ce au urmat după semnarea pactului Ribbentrop-Molotov.

Oficialul a apreciat, de asemenea, ajutorul substanțial al României oferit sistemului educațional din R. Moldova, inclusiv miile de burse acordate anual pentru tinerii basarabeni în instituțiile de învățământ de peste Prut, suportul financiar important pentru reparația a circa o mie de școli și grădinițe sau oferirea de autobuze școlare etc.

„E bine ca în aceste zile, pe lângă problemele pandemiei și ale noii normalități în procesul educațional, să ne punem întrebarea ce am reușit în 31 de ani, în ce măsură limba română este la ea acasă în R. Moldova, în ce măsură limba română a devenit limbă oficială în R. Moldova, în ce măsură vorbim și scriem românește nu numai în actele oficiale, dar și pe rețelele de socializare. Dacă ați observat, ne dau de gol acești 31 de ani”, a declarat și secretarul de stat de la Departamentul pentru Relația cu R. Moldova din Guvernul de la București, Ana Guțu, care a prezentat în cadrul evenimentului obiectivele instituției pe care o conduce.