Îngrijorare în Europa: Va extinde Rusia agresiunea militară spre Moldova și România?

Autoritățile franceze sunt îngrijorate că Rusia ar putea extinde agresiunea militară și către alte țări europene, după Ucraina. Confruntarea cu Europa a început deja, deocamdată prin alte mijloace decât cele militare, dar viitorul este incert, conform analizelor din presa franceză. Această ipoteză a fost subliniată și de președintele Emmanuel Macron, care a menționat explicit România și Moldova.

„Cine poate crede (...) că Rusia de astăzi se va opri la Ucraina?”, a întrebat Emmanuel Macron în discursul său televizat de marți seara. Numeroase capitale occidentale avertizează asupra posibilității unui conflict armat pe teritoriul european înainte de sfârșitul deceniului. Acest avertisment, serios, are rolul de a sensibiliza francezii asupra tensiunilor geopolitice actuale, de la suspendarea ajutorului american pentru Kiev la summitul european extraordinar privind apărarea. Macron a subliniat că Rusia reprezintă o amenințare pentru Franța și Europa.

Mai multe țări europene au emis avertismente mai mult sau mai puțin oficiale: după conflictul actual din Ucraina, care a intrat în al patrulea an, Putin ar putea avea noi intenții ostile față de Occident. Potrivit unor analize, Kremlinul ar anticipa un posibil conflict cu NATO în următorul deceniu.

O notă secretă a armatei germane, dezvăluită în ianuarie 2024, sugera un scenariu în care Rusia ar putea avansa pe frontul de est al NATO, posibila izbucnire a celui de-al treilea război mondial fiind prevăzută pentru vara anului 2025. Serviciile de informații susțin teoria unui atac iminent al Rusiei asupra unei sau mai multor țări occidentale.

De-a lungul conflictului, posibilitatea unui război de anvergură medie a crescut. „Din punct de vedere uman și material, forțele armate ruse vor fi probabil capabile să efectueze un atac asupra NATO până la sfârșitul acestui deceniu”, a declarat Bruno Kahl, șeful serviciilor germane de informații, subliniind că „un conflict militar direct cu NATO devine o opțiune pentru Rusia”. Serviciile de informații daneze au adus în discuție același scenariu, menționând posibilitatea unui „război pe scară largă” purtat de forțele ruse până în 2030.

Conform analizei, atitudinea administrației Trump, care a suspendat ajutorul militar și schimbul de informații cu Ucraina, a slăbit frontul occidental împotriva Moscovei. Rusia nu a așteptat însă revenirea lui Trump pentru a crește cheltuielile militare, acestea fiind planificate să atingă 13.500 miliarde de ruble în 2025, mai mult de 6% din PIB-ul Rusiei. Bugetul militar a crescut cu 70% în 2024 comparativ cu 2023.

Scopul major al Rusiei pare să fie consolidarea conceptului de „Russki Mir” sau „lume rusească”, având pretenții asupra teritoriilor cu minorități rusofone sau etnice semnificative, cum ar fi Estonia, Transnistria sau Georgia. Kremlinul a folosit gazele pentru a menține controlul asupra Transnistriei, o regiune pro-rusă din Moldova. Autoritățile Moscovei ar putea avea în vedere noi intervenții, după cum sugerează antecedentele în Georgia și influențele în alegerile din Moldova și România.

Moldova, o țară aflată în negocieri pentru aderarea la UE, și România, membră NATO, rămân vulnerabile la influențele și potențialele acțiuni agresive ale Rusiei. Între timp, Polonia, care se învecinează cu Ucraina, Belarus și enclava Kaliningrad, a anunțat investiții masive în apărare, având în vedere posibilele intenții expansioniste ale Moscovei.

Războiul hibrid al Rusiei, care include acțiuni teroriste, atacuri cibernetice, război informațional și economic, se află acum în centrul preocupărilor strategice ale multor state europene. Și în Moldova, se observă o inflamație a tensiunilor din cauza influenței rusești.