Liderii UE nu sunt pregătiți să interzică petrolul din Rusia: „Este un pachet dur de sancțiuni”. Viktor Orban denunță „iresponsabilitatea” Comisiei Europene

Mai mulți lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene și-au manifestat luni scepticismul că vor ajunge la un acord privind interzicerea petrolului rusesc în cadrul summitului special al Consiliului European care se desfășoară luni și marți la Bruxelles, arătând că săptămânile de târguială pe această temă nu s-au încheiat, chiar dacă speră să ajungă la un acord mai târziu, transmite Calea Europeană.

Un proiect de concluzii ale summitului difuzate către presă luni dimineață indica faptul că o formulă a compromisului între liderii europeni cuprinde un acord asupra interzicerii importurilor de petrol din Rusia, cu o excepție temporară pentru petrolul transportat prin conducte pentru a satisface obiectivele Ungariei, Slovaciei sau Cehiei, țări care nu au ieșire la mare. Cu toate acestea, premierul maghiar Viktor Orban a denunțat “iresponsabilitatea” Comisiei Europene, șefa executivului european Ursula von der Leyen a arătat că “nu are așteptări” privind o decizie la acest summit, alți lideri văd posibil un acord la summitul următor, iar cancelarul german Olaf Scholz a prezentat o doză de optimism.

Ursula von der Leyen admite că a prezentat un “pachet dur” de sancțiuni

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că are “așteptări scăzute” că liderii UE vor ajunge la un acord final privind sancțiunile petroliere rusești în timpul summitului din această săptămână.

“Este un pachet dur de sancțiuni pe care l-am avansat. Am aprobat cinci până acum și nu a fost ușor. Acum, avem toate aspectele, mai puțin unul, chestiunea petrolului prin conducte. Discuțiile sunt în desfășurare, nu am așteptări că le vom soluționa în următoarele 48 de ore. Apelul meu către statele membre este faptul că cheia succesului reprezintă solidaritatea cu Ucraina și unitatea Uniunii Europene”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la sosirea la summit.

Pachetul de măsuri restrictive privind embargo-ul de petrol rusesc se află în curs de adoptare de aproape o lună, lovindu-se de veto-ul unor țări precum Ungaria, Slovacia sau Cehia, state membre care afirmă că nu au alternativă la petrolul din Rusia. Printre alte elemente ale ultimului pachet de sancțiuni se numără eliminarea celei mai mari bănci rusești, Sberbank, din sistemul de plăți interbancare SWIFT, interzicerea accesului televiziunilor rusești în UE și adăugarea mai multor persoane pe lista celor ale căror active sunt înghețate.

Viktor Orban denunță “iresponsabilitatea” Comisiei Europene

Premierul ungar Viktor Orbán refuză în continuare să susțină o propunere de interzicere a achizițiilor de petrol rusesc, în ciuda unei derogări scrise pentru a liniști Budapesta.

Vorbind cu reporterii la sosirea la summit, Orbán a declarat că ultima ofertă este “o soluție bună pentru Ungaria”, dar a insistat că Budapesta are în continuare nevoie de “garanții” că ar putea să se aprovizioneze cu petrol din alte surse în cazul în care Ucraina ar întrerupe fluxurile rusești.

De asemenea, el a acuzat Comisia Europeană că a propus interzicerea petrolului rusesc înainte de a avea sprijinul deplin al țărilor UE.

„Suntem într-o situație dificilă din cauza iresponsabilității Comisiei. După consensul de la Versailles, am convenit că nu vor fi sugestii din partea Comisiei pe chestiunea energiei fără a fi negociate anterior cu statele membre. Acum avem ideea unui embargo și sancțiuni împotriva petrolului fără a răspunde îngrijorărilor privind securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei. Toată situația în care ne aflăm este una dificilă, creată de Comisie. Responsabilitatea lipsei unui acord astăzi trebuie să fie pe umerii Comisiei Europene. Poziția Ungariei este foarte simplă. Avem întâi nevoie de soluții și apoi de sancțiuni. Până acum, primele cinci pachete de sancțiuni au fost adoptate mai întâi și apoi ne-am gândit la soluții”, a spus el, pe larg.

Estonia și Letonia, sceptice în privința unui acord

Premierul estonian Kaja Kallas a declarat că este mai realist să ne așteptăm la un acord luna viitoare, când este programat summitul de vară al Consiliului European, pe 23-24 iunie.

„Nu cred că vom ajunge la un acord astăzi. Vom încerca să ajungem la un acord până la summitul din iunie, aceasta este abordarea realistă până acum”, a declarat Kallas, citată de Reuters.

Unii s-au plâns aspru de lipsa unui acord. “Ne-am cam împotmolit în toate detaliile și uităm imaginea de ansamblu”, a declarat premierul leton Krisjanis Karins.

„Este vorba doar de bani, ucrainenii plătesc cu viețile lor”, a spus el, adăugând: „Putem și trebuie să îi sprijinim, fie și numai din interes propriu, pentru că numai atunci când Rusia va fi înfrântă ne vom putea simți în siguranță în Europa”.

Cancelarul german, singurul optimist

Singurul care s-a arătat ceva mai optimist a fost cancelarul german Olaf Scholz, care a afirmat că s-ar putea ajunge la un acord privind interzicerea petrolului rusesc.

“Nu ar trebui să lăudăm ziua dinaintea serii, dar tot ce aud este că există într-adevăr discuții care se poartă cu dorința de a ajunge la o înțelegere”, a spus el, înainte de o reuniune trilaterală cu președintele francez Emmanuel Macron și cu premierul italian Mario Draghi, relatează și Politico Europe.

“Sunt ferm convins că astăzi, mâine putem dezbate în continuare pentru o soluție bună…. Există toate indiciile că vom ajunge la un acord – nimeni nu poate prezice dacă acest lucru se va întâmpla cu adevărat, dar tot ceea ce aud sună ca și cum ar putea exista un consens”, a adăugat el.

Invazia militară rusă în Ucraina a determinat Uniunea Europeană să accelereze concomitent procesele de a pune capăt dependenței europene de hidrocarburile rusești și de tranziție către energii regenerabile și verzi.

Astfel, la summit, tematica energetică va avea ca punct de plecare planul REPower prezentat recent de Comisia Europeană, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției către energie curată care necesită investiții suplimentare de 210 miliarde de euro până în 2027.

Planul REPowerEU va presupune în ansamblul său investiții de 300 de miliarde de euro, aproximativ 72 de miliarde de euro sub formă de granturi și 225 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, acestea din urmă fiind deja prevăzute în Mecanismul de redresare și reziliență.

Investițiile vor include până la 10 miliarde de euro pentru infrastructura de gaz, precum și până la 2 miliarde de euro pentru infrastructura petrolieră, în vederea opririi transportului de petrol rusesc ca parte a sancțiunilor europene față de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.