Haos pe aeroporturi în plin sezon: erupția Etnei blochează zborurile în Malta și Sicilia

Un nor de cenusă provenit de la vulcanul Etna din Sicilia a perturbat serios traficul aerian pe aeroportul din Malta, exact în plin sezon turistic estival.

Marţi, norul de cenuşă ajuns deasupra Maltei a determinat companiile aeriene să anuleze mai multe zboruri pe Aeroportul Internaţional Malta, reducând semnificativ numărul curselor operate în acea zi.

Aeroportul Internaţional din Malta a anunţat într-un mesaj publicat pe Facebook că se confruntă cu perturbări ale zborurilor din cauza norilor de cenuşă vulcanică de deasupra Arhipelagului maltez, formaţi în urma activităţii curente a vulcanului Etna.

Un purtător de cuvânt al aeroportului a precizat că până marţi la prânz fuseseră deja anulate 19 zboruri, iar alte câteva curse înregistrau întârzieri considerabile, afectând atât plecările, cât şi sosirile.

Aeroportul din Malta se află la aproximativ 220 de kilometri sud de Muntele Etna, considerat cel mai activ vulcan din Europa. Acesta a început un nou episod eruptiv săptămâna trecută, ceea ce a dus la închiderea, pentru mai multe zile, a principalului aeroport din Sicilia, situat în oraşul Catania.

Pasagerii cu zboruri programate atât din Catania, cât şi din Malta au fost îndemnaţi să verifice în prealabil statutul călătoriilor lor înainte de a se prezenta la aeroport, pentru a evita aglomeraţia şi aşteptările inutile.

Pe insula italiană Sicilia, marţi, mii de turişti rămâneau blocaţi în timp ce Etna continua să arunce în atmosferă nori de cenuşă, la câteva zile după declanşarea erupţiei. Situaţia a paralizat parţial traficul aerian şi a provocat haos în planurile de vacanţă.

Pe cel mai mare aeroport al insulei, la Catania, doar un număr redus de avioane au putut decola sau ateriza. Marţi dimineaţa, un singur avion a reuşit să decoleze, pentru o cursă internă, în timp ce toate aterizările au rămas suspendate până seara.

Cel mai activ vulcan al Europei expulzează în continuare, de vineri, cantităţi însemnate de cenuşă şi roci incandescente. Activitatea intensă a craterelor a menţinut nivelul de alertă ridicat pentru autorităţile aviatice şi pentru populaţia locală.

Conform Institutului naţional de geofizică şi vulcanologie (INGV) din Italia, fluxuri dense de lavă s-au revărsat din două deschideri situate la altitudinile de 2.360 de metri şi 2.750 de metri. În timpul nopţii s-a format şi o nouă deschidere, la circa 1.900 de metri altitudine.

Vulcanul Etna, cu o înălţime de peste 3.300 de metri, este monitorizat îndeaproape de specialişti tocmai din cauza erupţiilor sale frecvente şi a impactului semnificativ pe care îl poate avea asupra traficului aerian şi asupra regiunilor învecinate.

Traficul aerian a rămas perturbat marţi pentru a cincea zi consecutiv, în plin sezon turistic. Autorităţile din aviaţie au fost nevoite să ia decizii rapide, de la o oră la alta, pentru a stabili când şi pe ce rute pot fi operate în siguranţă aeronavele.

Aeroportul din Catania este în prezent sub cel mai înalt nivel de avertizare, codul roşu, ceea ce înseamnă restricţii severe şi un control strict al tuturor operaţiunilor de zbor.

Mulţi pasageri încearcă să se reorienteze către aeroportul din Palermo, însă capacitatea acestuia este limitată. Se estimează că aproximativ 30.000 de persoane sunt afectate în acest moment de anulări, rerutări şi întârzieri.

Numeroşi turişti din Sicilia au fost nevoiţi să-şi prelungească şederea, întrucât locurile de cazare de pe insulă au fost rezervate în totalitate. Unele persoane au ajuns chiar să doarmă în aeroport, pe scaune sau pe jos, în aşteptarea unei soluţii de plecare.

Actorul italian Filippo Lagana a relatat pe Instagram că un autobuz care asigura legătura dintre Catania şi Palermo ajunsese să perceapă 700 de euro pentru o călătorie de aproximativ 200 de kilometri, semn al creşterii bruşte a cererii de transport terestru. Trenurile spre capitală, unde zborurile internaţionale sunt mai accesibile, au devenit supraaglomerate.

Motoarele numeroaselor avioane parcate pe pista aeroportului din Catania trebuie protejate cu grijă împotriva depunerilor de cenuşă, iar pistele sunt curăţate în mod repetat, pentru a se putea relua zborurile în condiţii de siguranţă.

In fiecare an, peste 12 milioane de pasageri tranzitează aeroportul din Catania, iar actuala criză generată de erupţia Etnei pune presiune atât pe infrastructură, cât şi pe întreaga industrie turistică a regiunii.