Germania taie treptat subvențiile pentru energia verde și schimbă regulile de sprijin pentru noile proiecte regenerabile

Germania pregătește o amplă reformă a sistemului de sprijin pentru energia regenerabilă, care prevede reducerea treptată a subvențiilor pentru noile proiecte de acest tip și schimbarea modului în care acestea sunt finanțate.

Autoritățile de la Berlin intenţionează să diminueze subvenţiile pentru energia regenerabilă printr-o revizuire profundă a mecanismelor de finanţare, deoarece creşterea rapidă a producţiei de energie fotovoltaică pune o presiune din ce în ce mai mare pe reţeaua electrică și accentuează problemele de congestie.

Conform unui proiect de lege publicat vineri seara de Ministerul Economiei, începând cu anul 2027, noii producători de energie regenerabilă ar urma să primească sprijin „într-un mod care să fie benefic atât pentru piaţă, cât şi pentru sistem”. Practic, vor fi recompensate mai mult proiectele capabile să răspundă mai precis la cererea de energie electrică și care nu agravează blocajele din rețea. Totodată, aşa-numitele tarife feed-in – o schemă prin care producătorului de energie regenerabilă i se garantează că toată energia produsă este cumpărată de un terţ la un preţ fix stabilit de reglementator – vor fi eliminate treptat pentru noile instalaţii.

Aceste modificări riscă să încetinească investiţiile în proiecte eoliene și fotovoltaice terestre. Dezvoltatorii se confruntă deja cu costuri în creştere și cu venituri tot mai reduse, pe măsură ce preţurile la energie devin frecvent negative. Cu toate acestea, Ministerul german al Economiei îşi menţine obiectivul ca ponderea energiei regenerabile în consumul brut de electricitate al Germaniei să ajungă la 80% până în 2030, de la nivelul actual de aproximativ 58%. În plus, are în plan organizarea unor licitaţii suplimentare pentru noi capacităţi eoliene.

În Germania, tarifele feed-in sunt în mod normal acordate pentru o perioadă de 20 de ani. Ele, împreună cu eforturile recente de simplificare a procedurilor birocratice, au contribuit la o creştere record a capacităţilor de producţie a energiei regenerabile. Însă reţelele de transport al electricităţii nu au reuşit să ţină pasul cu acest ritm, ceea ce a dus la apariţia de blocaje și a obligat operatorii să reducă producţia în anumite intervale orare. În astfel de situaţii, producătorii pot solicita despăgubiri pentru pierderile de producţie.

Analiştii estimează că statul german va cheltui aproximativ 16 miliarde de euro pentru sprijinirea energiei regenerabile în acest an. Suma riscă să alimenteze noi critici, într-un context în care Guvernul cancelarului Friedrich Merz urmărește să reducă cheltuielile publice, inclusiv pe cele pentru pensii şi pentru asistenţă medicală.

În cadrul reformei, operatorii de reţea vor putea să diminueze plăţile acordate noilor proiecte regenerabile din zonele în care reţeaua este deja frecvent congestionată. Această prevedere este o variantă mai blândă a unei propuneri anterioare, criticată dur de dezvoltatorii de proiecte de energie verde.

Pentru a respecta cerinţele Uniunii Europene, proiectul legislativ privind energia regenerabilă limitează subvenţiile și introduce un mecanism de recuperare care permite statului să preia profiturile considerate excesive. Astfel, sistemul german ar urma să se apropie de modelul Contractelor pe Diferenţă aplicat în alte ţări. În acest model, statul suplimentează veniturile producătorilor atunci când preţurile de pe piaţă sunt scăzute, dar recuperează fonduri atunci când preţurile cresc peste un nivel stabilit în prealabil.

Propunerea prevede, de asemenea, eliminarea subvenţiilor pentru instalaţiile fotovoltaice cu o putere mai mică de 25 de kilowaţi. Pentru proiectele mai mari, va fi cerută mai des integrarea unor soluţii de stocare în baterii, ceea ce ar permite deplasarea unei părţi a furnizării de energie către orele de seară.

Proiectul de lege rămâne deschis modificărilor. Ministerul german al Economiei a lansat o consultare și a cerut contribuţii din partea tuturor părţilor interesate, astfel încât forma finală a reformei să reflecte atât obiectivele climatice, cât și constrângerile bugetare și tehnice ale sistemului energetic.