Germania, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, amenință cu extinderea sancțiunilor UE și la „alți responsabili” din Belarus dacă situația nu se ameliorează

Germania, stat care asigură președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a amenințat luni cu extinderea sancțiunilor impuse împotriva responsabililor din Belarus după violenţele împotriva manifestanţilor care cer plecarea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, reales pentru al şaselea mandat în urma unui scrutin contestat în 9 august, potrivit AFP, citat de Agerpres.

„Luăm în calcul posibilitatea extinderii sancţiunilor şi la alţi responsabili” din Belarus, dacă situaţia din teren nu se ameliorează, a declarat presei Steffen Seifert, purtător de cuvânt al cancelarului Angela Merkel.

Acesta a solicitat autorităților de la Minsk să renunțe la utilizarea forței împotriva manifestanților, eliberarea „imediată și fără condiții” a celor care au fost încarcerați și inițierea „unui dialog național între guvern, opoziție și societate pentru depășirea acestei crize”, un apel în aceeași cheie cu cel lansat de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell, în urma unei reuniuni prin videoconferință a miniștrilor de externe din statele membre, desfășurate vineri.

Astfel, potrivit lui Steffen Seibert, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) „ar putea juca un rol important” în această privinţă, trimiţând o misiune de mediere pentru „verificarea rezultatelor scrutinului”. OSCE a indicat că nu a trimis observatori în Belarus pentru alegerile prezidenţiale din 9 august, din lipsa unei invitaţii în timp util din parte acestei ţări.

Amintim că vineri, miniștrii de externe din statele membre UE au convenit asupra necesității de a-i sancționa pe cei responsabili de violență, represiune și falsificarea rezultatelor alegerilor prezindențiale din Belarus. Prin urmare, „listarea persoanelor vizate de sancțiuni în Belarus va începe imediat”, a precizat Josep Borrell.

„Astăzi, UE a reacționat în mod unitar și decisiv în apărarea intereselor și valorilor UE, în cadrul Uniunii și dincolo de granițele noastre. Vom apăra întotdeauna dreptul internațional, democrația, drepturile omului și libertățile”, a transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate.

Reacția Germaniei vine înainte de reuniunea extraordinară convocată de președintele Consiliului European, Charles Michel. Summitul extraordinar va avea loc miercuri, în regim de videoconferință. În cadrul acestuia, șefii de stat sau de guvern vor examina, de asemenea, mai multe propuneri de extindere a asistenţei pentru Belarus, printre care crearea unui fond pentru victimele reprimării protestelor, finanţarea proiectelor de susţinere a pluralismului media, consolidarea schimburilor de studenţi între UE şi Belarus şi acordarea unui acces mai facil la piaţa europeană a forţei de muncă pentru lucrătorii belaruşi.

Zeci de mii de oameni au inundat duminică străzile capitalei Minsk, fluturând un imens steag alb și roșu – culorile opoziției – și cerând „justiție” și plecarea lui Lukașenko de la putere.

Luni, Aleksandr Lukașenko a transmis nu vor avea loc noi alegeri prezidenţiale, în pofida cererilor opoziţiei şi a protestelor antiguvernamentale din întreaga ţară. Ulterior, într-o încercare de liniștire a protestatarilor din Belarus, Lukașenko a transmis că este dispus să împartă puterea, după ce contracandidata sa în alegerile prezidențiale din 9 august, Svetlana Tihanovskaia, refugiată în Lituania, s-a arătat deschisă să preia conducerea țării, solicitând în același timp un cadru legal prin care să se asigure organizarea de noi alegeri corecte.

Dând curs apelului opoziției, numeroase întreprinde și-au întrerupt luni activitatea. Greva s-a răspândit la televiziunea de stat, personalul plecând luni dimineața din platourile de emisie. Pe post a apărut un studiou gol, fără prezentatorii de știri, pe un ambiental de muzică pop.