Generația coronavirus. Problemele cu care se confruntă tinerii afectați de pandemie: depresie, alcool, tutun si abuz de internet

Costurile legate de sanatatea mintala a tinerilor, generate de pandemia COVID-19 s-ar putea ridica la 0.5% din PIB-ul global, atrage atentia un studiu recent.
Concret, specialistii estimeaza ca 157 de miliarde de euro vor reprezenta cheltuieli directe in sistemele de sanatate, 67,6 miliarde de euro investitii in imbunatatirea programelor de securitate sociala si 120,5 miliarde de euro costuri directe legate de rata mai mica de ocupare a fortei de munca si scaderea productivitatii.

In Romania, cele mai dese probleme generate de pandemia COVID-19 la tineri sunt tulburarile de somn, atrage atentia psihologul Mihai Copaceanu.

Abuzul de internet, consumul de alcool si cel de tutun se numara, la randul lor, printre problemele sesizate de psihologi. Din fericire, arata specialistii, a scazut consumul de marijuana.

"Creste numarul copiilor care nu pot dormi noaptea. Conflictele in familie, certurile, ingrijorarile au crescut si ele. Din pacate, tulburarile emotionale si mai ales anxietatea sunt in crestere. De asemenea, depresia si chiar internarile in serviciile de psihiatrie ale adolescentilor sunt in crestere. E nevoie de sprijin pentru acesti tineri care nici nu merg la scoala si care sunt afectati pe parte de socializare. Ei nu socializeaza nici in timpul lor liber din cauza restrictiilor. Se simt cumva inchisi in casa, simt o anumita presiune, inclusiv pe cea a scolii si a parintilor", a explicat pentru Ziare.com psihologul Mihai Copaceanu.

Pentru a veni in sprijinul tinerilor care sufera din cauza pandemiei si au fost afectati de restrictiile din ultimul timp, este nevoie de o mai mare implicare a autoritatilor in imbunatatirea starii lor de sanatate mintala.

"Costurile pentru modul in care va fi afectata sanatatea tinerilor sunt greu de estimat insa sunt studii care arata ca un euro investit in preventie duce la salvarea a trei euro din eventualul cost social. Ceea ce se vede acum nu sunt costuri imediate, sanatatea este afectata pe termen lung, asa ca sper ca din 1 iunie se va reveni la normal", a completat psihologul.

Pandemia a mutat sedintele de terapie in mediul online. "E nevoie de servicii alternative, inclusiv de solutii online. Ministerul Sanatatii a avut un parteneriat cu UBB acum cateva zile prin care 40 de psihoterapeuti vor ajuta, dar acest numar nu este suficient. Daca acest parteneriat ar fi fost facut cu 10 universitati, poate erau 400 de terapeuti implicati si cu totul altul ar fi fost impactul la nivel national", a comentat Mihai Copaceanu.

Specialistii sustin ca sunt si cateva semnale de alarma de luat in calcul, care ar trebui sa le arate parintilor ca adolescentii sau copiii lor risca sa dea in depresie.

O dispozitie trista, fara motiv, in majoritatea timpului, pentru doua saptamani la rand, e un astfel de semnal de alarma. De asemenea, pierderea interesului pentru activitati care inainte erau considerate relaxante: citit, privit la televizor, iesit cu prietenii, in conditii de siguranta, sunt alte semne de intrebare.

Problemele de apetit si scaderea brusca in greutate fara a intentiona acest lucru sunt semne ale depresiei. Insomniile si o stare de rau care predomina, dar care se estompeaza la amiaza pot fi, la randul lor, semnale de alarma. Nu in ultimul rand, daca adolescentul are un sentiment de neajutorare si ganduri negre despre sine, e un alt semn al aparitiei depresiei.