Franța interzice accesul copiilor sub 15 ani la rețelele de socializare din 2027, prima astfel de lege din Europa

Parlamentul Franței a aprobat o lege care interzice accesul la rețelele de socializare pentru copiii sub 15 ani începând din ianuarie 2027, făcând din Franța prima țară europeană care blochează în mod explicit accesul celor foarte tineri la aceste platforme.

Legea prevede că toate persoanele din Franța vor trebui să își verifice vârsta pentru a putea accesa rețelele de socializare. Măsura apare în contextul în care în Regatul Unit și în Uniunea Europeană se elaborează propriile restricții, ca răspuns la îngrijorările legate de sănătatea mintală a copiilor.

Președintele Emmanuel Macron a salutat adoptarea legii, pe care promisese să o introducă spre finalul celui de-al doilea mandat. El a prezentat-o drept un pas important în protejarea generațiilor tinere în mediul online.

Deși scepticii au pus sub semnul întrebării viabilitatea practică a noii reglementări, guvernul insistă că instrumentele digitale necesare pentru verificarea vârstei sunt deja eficiente și sigure. Executivul afirmă că sistemele tehnice pot fi aplicate fără a compromite securitatea datelor.

Atât Senatul, cât și Adunarea Națională au adoptat marți interdicția, în pofida criticilor venite din partea unor reprezentanți ai stângii. Dezbaterea parlamentară a scos în evidență diferențe de viziune, dar majoritatea a susținut totuși proiectul.

Aplicarea legii va avea loc în două etape, într-un calendar stabilit de autorități. Etapele vor urmări întâi definirea clară a obligațiilor tehnice pentru platforme, apoi verificarea respectării acestora.

Odată ce interdicția va intra efectiv în vigoare, platformele de social media vor fi obligate să utilizeze instrumente de verificare a vârstei aprobate de autoritatea franceză de protecție a datelor cu caracter personal. Aceste mecanisme vor trebui să respecte standarde stricte de confidențialitate.

Au fost ridicate însă numeroase îngrijorări legate de protecția vieții private, eficiența reală a acestor instrumente, riscul ca tinerii să le ocolească și viteza cu care interdicția a fost concepută și adoptată. Unii critici consideră că procesul a fost prea accelarat și că impactul nu a fost evaluat în profunzime.

Ministrul francez pentru Transformare Digitală, Anne Le Hénanff, a apărat ritmul alert al implementării înainte de vot, subliniind că „pentru că instrumentele de verificare a vârstei există deja”, legea poate fi pusă rapid în practică. Ea a insistat că statul nu pornește de la zero, ci se bazează pe soluții deja testate.

Franța devine a doua țară din lume care introduce o asemenea interdicție, după Australia. Astfel, experiența australiană este privită cu atenție de factorii de decizie de la Paris, care vor să învețe din dificultățile întâmpinate acolo.

Deși Australia a interzis accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani în decembrie, este larg recunoscut faptul că mulți adolescenți au continuat totuși să folosească platformele. Interdicția nu a reușit să elimine în totalitate prezența minorilor online.

În martie, Comisia pentru Siguranță Online din Australia a anunțat că șapte din zece copii sub 16 ani care aveau cont de social media înainte de interdicție continuă să aibă „un anumit acces”. Acești tineri au găsit diverse căi de a rămâne conectați, fie prin conturi vechi, fie prin conturi noi.

În acest context, profesorul de Studii privind Internetul de la Curtin University, din Australia de Vest, Tama Leaver, a declarat că interdicția a „eșuat” din punct de vedere tehnic. Din perspectiva lui, obiectivul strict tehnologic al legii nu a fost atins.

Totuși, el susține că măsura a demonstrat că „se poate face” o astfel de interdicție, chiar dacă o vede „un fel de experiment”. Legea australiană a deschis drumul pentru dezbateri similare în alte state și a arătat limitele și posibilitățile unor astfel de politici.

O lecție pe care alte țări o pot învăța din exemplul Australiei este că „tinerii trebuie să facă parte din această conversație”, astfel încât interdicția să fie „făcută împreună cu ei” și nu „impusă împotriva lor”. Implicarea directă a copiilor și adolescenților în dezbatere este considerată esențială.

Leaver consideră că interdicția Franței ar putea avea șanse mai mari de reușită datorită obligativității verificării vârstei pentru fiecare persoană. În același timp, el avertizează că această abordare crește semnificativ riscurile legate de confidențialitatea datelor și de supravegherea excesivă.

Profesorul atrage atenția că printre riscurile suplimentare ale interdicției se numără împingerea tinerilor spre spații online mai puțin reglementate, reducerea consumului de știri și slăbirea implicării lor politice. Tinerii s-ar putea orienta către platforme mai ascunse, mai greu de monitorizat.

În ultimele luni, legislația care limitează accesul minorilor la rețelele de socializare s-a intensificat în Europa. Tot mai multe guverne propun reguli pentru a diminua impactul negativ al mediului online asupra copiilor.

În iunie, fostul premier britanic Sir Keir Starmer a anunțat că minorii sub 16 ani din Regatul Unit vor fi excluși de pe rețelele sociale începând din ianuarie 2027. A mai fost anunțat și un fel de „stare de noapte” opțională pentru adolescenții de 16 și 17 ani, care ar limita accesul lor după miezul nopții.

În luna mai, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus un „delay al rețelelor sociale” pentru copiii din Europa și a declarat că o nouă legislație ar putea fi prezentată în câteva luni. Ea a argumentat că este nevoie de un răgaz suplimentar înainte ca cei mici să intre pe platforme digitale, pentru a le proteja dezvoltarea.