Forțele proeuropene și proromânești pot avea și peste 70 de MANDATE în viitorul Parlament: „Ideal este primul scenariu, dar se va merge pe al doilea, însă, în realitate se va petrece, cel mai probabil, ultimul...”

Forțele proeuropene și proromânești ar putea avea după alegerile parlamentare anticipate și 70 de mandate de deputat, dar pentru asta ar fi nevoie de o mare alianța creată între Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Platforma „Demnitate și Adevăr” (PPDA), Partidul Unității Naționale (PUN) și Mișcarea Politică Unirea (MPU). De această părere este analistul polit de la București, Dan Dungaciu. Dacă la o asemenea alianță nu se va ajunge, atunci există un plan B.

„Miza principală astăzi la Chişinău este modul în care forţele proeuropene şi proromâneşti vor aborda alegerile parlamentare de anul acesta, care nu vor putea fi amânate, doar, eventual, întârziate. Alegerile au fost şi sunt întotdeauna geopolitice, lucru confirmat şi de eşecul coaliţiei efemerei ACUM - PSRM din iunie 2019, care a încercat că depăşească geopolitica şi să instituie „naţiunea civică”.

Primul include pe toţi europenii, de toate nuanţele, al doilea pe toţi proesticii, de toate nuanţele. Miza principală în orice competiţie electorală este ca fiecare „bloc” să nu aibă „dubluri” şi să reuşească să îşi adune toate voturile, să nu le risipească. În perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare din 2021, singura soluţie pentru tabăra proeuropeană de a câştiga 50% în Parlamentul R. Moldova este o Mare Alianţă, inclusivă, având ca prim solist PAS-ul. În politică, unu plus unu fac mai mult decât doi, iar avantajul coaliţiilor este că reuşesc să colecteze mai multe voturi decât toate partidele componente luate separat. Deci, Marea Alianţă. Ce şanse are? Teoretic are, practic va fi mai greu. Declaraţia liderului PAS prin care s-a transmis ideea că partidul merge singur în alegerile parlamentare, în ciuda oricăror nuaţe care pot interveni, este, din păcate, primul gând, şi cel mai sincer, al PAS-ului. Sincerităţile trebuie însă bine gestionate în politică; pe fond, a fost o greşeală indiscutabilă care a lăsat un gust amar potenţialilor parteneri. Peste asta se poate trece, însă. Indiferent cât de bine sună pe hârtie – şi e singura versiune potenţial câştigătoare! - un asemenea scenariu se va naşte greu. Dacă se va naşte vreodată”, recunoaște Dungaciu.

Al doilea scenariu este ca fiecare partid de dreapta să meargă separat în alegeri, iar odată ajunși în Parlament să facă coaliție. „Prin urmare, se va lansa un al doilea scenariu. Şi acesta se bazează pe ideea unei „alianţe” electorale neformalizate, tacite, între potenţialii parteneri a unui bloc electoral. PAS merge pe drumul său, unioniştii pe drumul lor, iar DA-ul pe drumul lui, încercând să culeagă, fiecare, cât mai multe voturi. Planul acesta sună, teoretic, bine; dar, pe fond, este o nerozie.

Cine crede că personalităţi politice tari şi intempestive precum Andrei Năstase sau Octavian Ţîcu vor sta cuminţi şi vor apăra, disciplinat, „onoarea PAS-ului”, fără să crâcnească împotriva lui şi a politicilor sale, e complet nerealist. Au susţinut-o pe Maia Sandu în turul al doilea, şi au făcut bine. Dar să le ceri să facă asta şi în cazul partidului PAS, e lipsit de logică.bDin aceste motive, scenariul unei „alianţe” neformalizate este o naivitate”.

Dan Dungaciu avansează și al treilea scenariu, care presupune crearea unui bloc electoral PPDA – PUN – MPU.

„Aşa că se va ajunge la al treilea scenariu. Căci nu se poate altfel. În condiţiile în care li se va propune o „alianţă” informală, ceea ce înseamnă că vor avea rol de „decor” politic irelevant, fără personalitate şi fără sprijin politic, financiar sau mediatic, PPDA, PUN şi MPU trebuie să facă, ele însele, un bloc pre-electorală. În acest fel, vor relansa complet lupta politică. E un gest logic după refuzul PAS a unei coaliţii largi. În primul rând, un asemenea bloc electoral nu va fi opus, explicit, PAS-ului. Aşa cum acesta merge, singur, pe drumul lui – tot mai spre centru-stânga, într-o speranţă naivă că va reuşi, precum liderul său, Maia Sandu, să colecteze tot!- noul bloc politic va face la fel, căutându-şi un drum propriu. Şi există un spaţiu (geo)politic pe care trebuie şi poate să îl umple în R. Moldova. Este cel proeuropean şi pro-românesc, angajat fără echivoc în proiectul de integrare euroatlantică, mai tradiţionalist decât liberalul PAS şi, geopolitic, mai ferm, respectiv mult mai puţin dispus să accepte concesii inclusiv în dosarul transnistrean, indiferent cine le-ar cere.

Deci, indiferent ce vrea PAS sau chiar preşedintele Maia Sandu, faptul că socialiştii „geopolitizează” dezbaterea electorală va genera, firesc, o reacţie. Iar faptul că, împotriva legii privind statutul limbii ruse, PAS nici măcar nu s-a pronunţat şi nici nu s-a opus la Curtea Constituţională, doar PPDA şi PUN au făcut asta, va fi, evident, reamintit în campania electorală, decupând din electoratul acestui partid acele fracţiunii pentru care geopolitica contează, la fel şi reacţia publică faţă de excesele ruseşti sau pro-ruse. PAS va fi împins tot mai la stânga. Mai mult, resuscitarea ideii de geopolitică va readuce conflictul socialiştilor cu România în prim plan, o temă care nu este, nici ea, favorita PAS-ului ci, mai degrabă, a PPDA, MPU şi PUN. Ca să nu mai amintim despre unele numiri de pe lista Guvernului Gavriliţă propuns recent parlamentului de PAS, care nu fac decât să sugereze, odată în plus, opţiunea că geopolitica a murit şi trebuie să rămână îngropată. Decizie politică legitimă, fireşte, dar riscantă, mai ales într-o campanie electorală în care PAS va avea, pe de-o parte, socialiştii (şi Rusia), pe de alta, prezumatul şi dezirabilul bloc PPDA – PUN - MPU.

În al patrulea rând, un asemenea bloc ar avea un avantaj de persoane. Maia Sandu a fost şi este cel mai votat lider politic din R.Moldova. Asta este un atu, în sensul că plaja de voturi, inclusiv a partidului său, este teoretic mare, dar şi un dezavantaj, în sensul în care foarte puţine voci din PAS au răzbit pe scena la nivelul discursului public. PAS are o garnitură de lideri „tehnici” şi tineri inteligenţi, dar, la nivel de personalităţi politice conturate nu a marcat multe puncte. Umbra Maiei Sandu a fost prea deasă. Din această perspectivă, un bloc PPDA-PUN-MPU stă incomparabil mai bine. Vocile şi personalităţile publice pe care un asemenea bloc le-ar livra sunt o armă redutabilă, puse să lucreze împreună, într-o confruntare politică electorală şi cu reprezentanţii Estului (PSRM, Partidul Nostru, Pro-Moldova), dar şi cu cei din PAS. Ultimii, nu adversari, evident, dar indiscutabil concurenţi politici.

Experimentul Belarus în R. Moldova a eşuat, respectiv coaliţia anti-geopolitică împotriva naturii dintre PSRM şi blocul ACUM din 2019, deşi a avut „naşi” dintre cei mai prestigioşi. În acest spaţiu, socoteala de acasă rareori se potriveşte cu cea din târg. Dar ceva pozitiv tot a rămas de atunci, respectiv conştiinţa unor politicieni că sunetele de sirenă care se aud uneori nu sunt de fiecare dată acceptabile. Indiferent de unde vin ele. Sfătuitorii vin şi pleacă, politicienii şi electoratul lor rămân pe loc. Nu tot ce străluceşte este aur. Iar în ceea ce priveşte „socoteala de acasă...”, aşa va fi, se pare, şi de data aceasta. Ideal pentru R.Moldova, în perspectiva alegerilor parlamentare anticipate, este o Mare Alianţă a forţelor proeuropene şi proromâneşti. Din raţiuni politice – pentru unii geopolitice (?) -, acest scenariu riscă să fie ignorat şi să se lanseze al doilea scenariu, unul de „substitut”, respectiv o „alianţă” neformalizată, o căsătorie fără acte, în care unii vor avea totul, iar alţii, nimic. Evident că nu va ţine nici acesta, indiferent de „naşii” lui. Ideal este, cum spuneam, primul scenariu, dar se va merge pe al doilea, însă, în realitate, se va petrece, cel mai probabil, ultimul... Să ne pregătim, aşadar, de anticipate”, se mai arată în editorialul semnat de Dan Dungaciu pentru Adevărul.