Fără SURPRIZE la Curtea Constituțională. Partidul „Democrația Acasă” va avea ȘASE deputați în Parlament: „Deși circulă scenarii fantasmogorice, realitatea juridică este mult mai clară”

Pe 16 octombrie 2025, Curtea Constituțională a Republicii Moldova urmează să se pronunțe asupra confirmării rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie și validării mandatelor deputaților aleși, inclusiv celor de la Partidul „Democrația Acasă”, în frunte cu Vasile Costiuc. De această părere este fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase.

Potrivit lui, în spațiul public au apărut diverse speculații privind posibilele soluții ale Curții, în special legate de Partidul „Democrația Acasă”, dar „deși circulă scenarii fantasmogorice, realitatea juridică este mult mai clară”.

Rezultatele alegerilor – confirmate de CEC

Pe 5 octombrie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a totalizat rezultatele scrutinului. La vot au participat 1.609.579 alegători (rata de participare: 52,24%). Astfel, alegerile au fost declarate valabile.

Potrivit raportului CEC, pragul electoral a fost depășit de cinci concurenți politici, cărora li s-au atribuit următoarele mandate:

CEC a transmis documentele către Curtea Constituțională în termenul legal de 24 de ore, solicitând validarea rezultatelor și a mandatelor.

Raportul CEC a fost adoptată cu 5 voturi pentru, 2 abțineri și 1 membru absent.

Hotărârea CEC privind totalizarea voturilor a fost adoptată unanim. Așadar, în mod formal și legal, CEC a constatat că scrutinul a fost desfășurat în condiții legale și că rezultatele pot fi confirmate, spune Tănase.

Falsă dilemă a celor „6 mandate lăsate la discreția Curții”

Controversa privind cele 6 mandate ale partidului „Democrația Acasă” a fost alimentată de speculații publice, nu de fapte juridice, menționează fostul președinte al Înalte Curți.

„Nu există nicio mențiune în actele oficiale ale CEC care să sugereze că respectivele mandate ar fi fost „lăsate la discreția Curții Constituționale”. Această interpretare eronată pare să se bazeze pe faptul că hotărârea nu a fost adoptată cu unanimitate. Totuși, CEC este un organ colegial, iar deciziile se adoptă prin majoritate. Votul nu este imperativ, iar lipsa unanimității nu invalidează o decizie legal adoptată”.

Ce responsabilitate au membrii CEC care s-au abținut sau au lipsit?

Un semn de întrebare legitim planează asupra membrilor CEC care s-au abținut sau nu au participat, a adăugat Alexandru Tănase. „Aceștia au responsabilitatea legală de a contribui activ la luarea deciziilor. Votul de abținere sau absența, în lipsa unor motive obiective (ex. motive de sănătate), ridică semne de întrebare privind îndeplinirea mandatului. O eventuală reglementare legislativă ar putea impune obligativitatea motivării în scris a voturilor „împotrivă” și ar putea elimina opțiunea de „abținere” în chestiuni de validare electorală, tocmai pentru a reduce ambiguitatea și speculațiile. Prin adoptarea raportului privind rezultatul alegerilor și transmiterea acestuia către Curtea Constituțională, CEC și-a încheiat rolul activ în procesul electoral”, a punctat sursa citată.

Despre sancțiunile aplicate partidului „Democrația Acasă”

CEC a constatat că în campania electorală, Partidul Politic „Democrația Acasă” a încălcat unele prevederi legale. Drept urmare, CEC a aplicat două sancțiuni administrative:

1. Avertisment

2. Suspendarea alocațiilor de la bugetul de stat

Aceste sancțiuni nu afectează validitatea alegerilor și nici atribuirea mandatelor. Dacă partidul nu este de acord cu ele, poate contesta decizia în instanță, conform procedurilor de contencios administrativ. Sancțiunile aplicate de CEC nu oferă Curții Constituționale un temei legal pentru a invalida rezultatele alegerilor sau a redistribui mandatele către alți concurenți. Legea nu prevede asemenea soluții, iar jurisprudența Curții nu oferă precedent în acest sens, explică Tănase.

Când poate interveni Curtea Constituțională?

Curtea Constituțională poate invalida alegerile doar dacă se constată încălcări grave care au afectat rezultatul general al scrutinului. În acest caz, poate dispune repetarea alegerilor, cu aceiași candidați și în aceleași condiții.

„Speculațiile privind invalidarea celor 6 mandate ale „Democrația Acasă” nu se încadrează în acest scenariu. Dacă ar fi existat abateri grave, CEC avea posibilitatea legală să excludă partidul din cursă, așa cum s-a întâmplat cu alte formațiuni (ex. „Inima Moldovei”, „Moldova Mare”), în urma unui control judiciar obligatoriu. În cazul de față, faptul că s-au aplicat doar sancțiuni minore indică clar că abaterile nu au avut gravitatea necesară pentru excludere. Prin urmare, nici Curtea Constituțională nu are competența să meargă mai departe decât a făcut-o CEC.

În concluzie, este total improbabil ca la ședința Curții Constituționale din 16 octombrie să apară surprize majore. Cel mai probabil, rezultatele alegerilor vor fi confirmate, iar mandatele – inclusiv cele ale supleanților – vor fi validate”, a conchis Alexandru Tănase.