EXPERT: Strategia atractivității malului drept pentru Transnistria, o pistă „GREȘITĂ” care nu va da roade. Rusia trebuie declarată participant DIRECT la conflictul transnistrean, nu mediator

Toate guvernările R. Moldova, de la independență încoace, inclusiv actualele autorități nu ar depune suficiente eforturi pentru a dezvolta pârghii eficiente în vederea soluționării conflictului transnistrean, deși acestea există, se arată convins Dumitru Mînzărari, expert asociat la Direcția de Cercetare pentru Europa de Est și Eurasia a Stiftung Wissenschaft und Politik.

Expertul a declarat astăzi, în cadrul celei de-a opta ediții a Forumului de Integrare Europeană a Republica Moldova, că problema transnistreană este una „tehnică”.

„Conflictul transnistrean este deosebit de altele prin faptul că nu avem, în primul rând, frontieră directă cu rușii, cum au ucrainenii sau georgienii. Din acest motiv, capacitatea rușilor de a menține statu-quo-ul dorit în Transnistria este redus. Atunci, R. Moldova are un avantaj foarte mare, în special din motivul schimbării guvernării în Ucraina, problemei acesteia cu Rusia, pentru a exploata această vulnerabilitate rusească”, a spus Mînzărari.

Aceeași sursă a precizat că strategia de care se ghidează Chișinăul - de a face malul drept atractiv pentru malul stâng - este „greșită” și nu are șanse de a oferi rezultate scontate.

„Acum mai bine de un deceniu, regiunea Kaliningrad a Rusiei primise un statut mai special în UE, ceva legat de relațiile de frontieră, populația din apropierea frontierei putea pleca pentru câteva zile în UE, aveau acest regim liberalizat. La scurt timp, populația din Kaliningrad a devenit proeuropeană, așa arătau sondajele. Și ce-a făcut Moscova? A schimbat guvernatorul care a interzis schimbul transfrontalier. Deci, chiar dacă populația dorește schimbări, dacă este un regim autoritar sau totalitar, populația trebuie să lupte împotriva autorităților pentru a atinge scopul dorit, ceea ce, în condițiile transnistrene nu este posibil. Costurile sunt prea mari. Populația nu decide în regiunea transnistreană unde nu există democrație”, a comparat expertul, adăugând că reunirea celor două maluri „nu va avea loc, dacă Rusia nu va dori acest lucru”, nici chiar dacă R. Moldova va deveni „a doua Elveție”.

Dumitru Mînzărari a amintit că formatul de pacificare „5+2” are inclusiv scopul de a monitoriza incidentele produse în Zona de Securitate și a încerca să le rezolve, însă Rusia are drept de veto în Comisia Unificată de Control, fapt ce îi permite să blocheze ceea ce nu îi este convenabil.

„În 2018, în scurta perioadă cât am fost secretar de stat la Ministerul Apărării, am făcut o investigație și am aflat că, pe parcursul unui an de zile, în 2017, au fost peste o sută de incidente în Zona de Securitate, dintre care Misiunea OSCE a raportat la Viena doar unul. Și acest lucru reprezintă o problemă. Misiunea OSCE în Moldova, ca element în acest mecanism mare de negocieri, joacă un rol destul de important și are un potențial enorm. În condițiile date, OSCE este o organizație interguvernamentală, R. Moldova s-a oferit ca stat-gazdă și este datoria guvernării de la Chișinău și să folosească eficient capacitățile acestuia și să rezolve problemele legate de problema transnistreană”, spune Mînzărari.

În cadrul aceluiași eveniment, expertul a recomandat abandonarea acestui format de negocieri inutil.

„Este important ca Rusia să fie atrasă în discuții ca parte la conflict, pentru a suporta costuri directe. Strategia de succes a R. Moldova este să ridice aceste costuri. Abandonarea formatului 5+2 este foarte dificilă, prea multe eforturi politice, economice au fost investite din partea partenerilor europeni, sunt și costuri de imagine, fiindcă va fi dificil Bruxellesului sau altor țări implicate să recunoască faptul că au greșit atunci când au implementat acest format și că nu era cel mai potrivit. Însă, prin diplomație, inițial prin crearea unui mecanism paralel, R. Moldova trebuie să treacă de la „5+2” la un alt format care să paseze pe Rusia costuri mai mari din cauza prezenței sale militare în Transnistria, făcând-o participant direct la conflict și scoțând-o treptat din statutul său de mediator, fiindcă acesta este un paravan care-i permite să-și diminueze costurile”, a punctat expertul asociat la Direcția de Cercetare pentru Europa de Est și Eurasia a Stiftung Wissenschaft und Politik.

Prezent la același forum, vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, președintele Comisiei create săptămâna trecută pentru controlul parlamentar asupra reintegrării, a anunțat că la negocierile pentru reglementarea transnistreană Chișinăul va insista pe negocierea așa-zisului „coș trei”, legat de reglementarea politică finală a conflictului, care include și un eventual statut pentru Transnistria.

„Nu este în interesul Republica Moldova să se pună accent în aceste negocieri doar pe coșul economic și cel social. Va trebui să găsim soluții pentru a convinge Tiraspolul să discute aceste probleme”, a declarat Mihai Popșoi.

Forumul de Integrare Europeană a Republicii Moldova a fost organizat de Friedrich Ebert Stiftung Moldova, Asociația pentru Politica Externă, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova.