Ex-vicepremierul Andrei Spînu, propuneri pentru viitorul Guvern: „Mai bine mai puțin și mai încet, dar mai uniți”. Ce spune despre REFORME și obiectivul integrării europene până în 2030

Ex-vicepremierul Andrei Spînu, vehiculat anterior în spațiul public ca un posibil candidat pentru funcția de prim-ministru, a venit cu o serie de recomandări și priorități pentru viitorul Executiv de la Chișinău. Acesta subliniază că obiectivul central național rămâne integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană până în anul 2030, iar orice reformă implementată de autorități trebuie să treacă mai întâi printr-un „filtru politic” strict, pentru a nu periclita sprijinul cetățenilor.

Andrei Spînu consideră că discuțiile actuale privind planul de guvernare reprezintă un exercițiu „excepțional” și a sintetizat viziunea sa în câteva puncte cheie, axate pe prudență politică și conectarea directă la problemele reale ale populației.

Fostul demnitar avertizează într-o postare pe Facebook că pierderea suportului politic pentru vectorul european în cadrul viitoarelor scrutine ar însemna eșecul proiectului de țară. Din acest motiv, Spînu sugerează că executivul ar trebui să fie extrem de precaut cu reformele nepopulare.

„Dacă reforma riscă să ducă la pierderea suportului politic pentru integrarea europeană, atunci acea reformă trebuie amânată sau cel puțin implementată cu mare atenție. (...) Pe scurt, mai bine mai puțin, mai încet, dar mai bine și mai uniți”, susține Andrei Spînu.

În opinia sa, viitoarea guvernare este obligată să măsoare constant opinia publică și să consulte pe larg politicile propuse pentru a construi o coaliție socială solidă în jurul fiecărei decizii.

Andrei Spînu critică abordările strict tehnocratice sau birocratice, argumentând că prioritățile unui guvern trebuie să reiasă exclusiv din sondaje și din realitatea din teren, din satele Republicii Moldova.

Potrivit lui Spînu, oamenii vor venituri mai mari (locuri de muncă), infrastructură modernă (drumuri, apă, canalizare) și acces la servicii sociale de calitate (școli, spitale, asistență socială). Totodată, trebuie de evitat argumentele abstracte axate doar pe confortul instituțiilor. „Eu nici până acum nu înțeleg argumente de tipul: va fi mai ușor pentru FISC să ducă evidența sau vom eficientiza activitatea unei instituții”, a punctat ex-vicepremierul.

Deși recunoaște că problemele de zi cu zi ale cetățenilor implică decizii extrem de complexe – cum ar fi reforma fiscală, teritorial-administrativă sau a sistemului de pensii –, Spînu insistă că nicio reformă nu trebuie forțată dacă nu răspunde direct îngrijorărilor stringente ale populației.

În finalul intervenției sale, Andrei Spînu a folosit o metaforă sportivă pentru a ilustra strategia pe care ar trebui să o adopte Republica Moldova în anii următori.

„Toți știm că fotbalul se câștigă dacă marchezi, nu dacă ai, spre exemplu, posesie mai bună. Eu tare sper ca Moldova să marcheze integrarea europeană, chiar dacă vom avea o posesie mai mică pe numărul de reforme făcute. Hai, Moldova!”, a conchis acesta.

Intervenția actuală a lui Andrei Spînu vine la mai bine de un an și jumătate de când acesta a decis să facă un pas în spate. Amintim că, la 11 noiembrie 2024, Spînu a demisionat din funcția de ministru al Infrastructurii și s-a retras definitiv din partidul de guvernământ (PAS). La acel moment, el a acuzat o campanie agresivă și nedreaptă de defăimare la adresa sa, argumentând că plecarea sa va scoate executivul din vizorul atacurilor politice axate pe persoana sa. În pofida retragerii, numele său a continuat să fie vehiculat periodic în culisele politice ca o figură cu greutate organizațională și potențial candidat de premier în perioadele de criză.