Europenii și americanii condamnă bombardamentul rus de la Sumî: "Un atac barbar și laș, contrar păcii"

Statele Unite, națiunile europene și Organizația Națiunilor Unite au condamnat cu fermitate, duminică, bombardamentele rusești care au provocat moartea a cel puțin 34 de persoane în orașul Sumî, din nord-estul Ucrainei, în timpul unei negocieri diplomatice pentru un armistițiu.

"Cred că este teribil. Și mi s-a spus că au făcut o greșeală. Însă cred că este un lucru oribil", a declarat președintele american Donald Trump reporterilor la bordul avionului său prezidențial, Air Force One, duminică seara.

Acest atac, care a avut loc la două zile după o vizită a unui oficial american de rang înalt în Rusia, reprezintă cel mai sângeros atac asupra unei zone civile în ultimele luni în Ucraina, și în special de la reluarea discuțiilor dintre Washington și Moscova la mijlocul lunii februarie.

Atacul de la Sumî este, potrivit Casei Albe, prin purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, Brian Hughes, un „memento brutal” al necesității de a negocia pentru a pune capăt „acestui război teribil”.

La Sumî, autoritățile de salvare ucrainene au declarat că Moscova a lovit centrul orașului duminică dimineața cu rachete „când erau mulți oameni pe stradă”. Ultimele date, la ora 18:00 (15:00 GMT), indică cel puțin 34 de morți, inclusiv doi copii, și 117 răniți, din care 15 copii.

De la respingerea unei incursiuni ucrainene în regiunea Kursk, Rusia a intensificat presiunea asupra regiunilor ucraineene limitrofe Sumî și Harkov. Kievul afirmă că acțiunile Moscovei urmăresc crearea unor zone tampon pentru a împiedica noi incursiuni ucrainene în Rusia. Bombardamentul a fost condamnat de emisarul american pentru Ucraina, Keith Kellogg, care a calificat atacul pe X drept „inacceptabil” și „dincolo de limitele decenței”.

Marco Rubio, șeful diplomației americane, a catalogat atacul drept „oribil”. „Aceasta este o crimă de război gravă, deliberată și dorită”, a acuzat viitorul cancelar german, Friedrich Merz, adăugând că „așa le răspunde Putin celor care negociază cu el un armistițiu”.

Cancelarul german în exercițiu, Olaf Scholz, a denunțat un „atac barbar”, iar premierul italian Giorgia Meloni a descris lovitura drept „oribilă și lașă”, afirmând că „contrazice orice angajament autentic pentru pace”.

„Toată lumea știe că doar Rusia a vrut acest război. Acum este evident că Rusia este singura care alege să îl continue”, a spus președintele francez Emmanuel Macron, îndemnând la „măsuri ferme” pentru a forța un armistițiu din partea Moscovei. Premierul britanic Keir Starmer s-a declarat „îngrozit”, iar secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a spus că este „șocat”.

Rusia a lansat invazia pe scară largă împotriva Ucrainei în februarie 2022 și controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul ucrainean în est și sud. Trupele ruse înaintează încet în est, dar conflictul este dominat acum de atacuri cu rachete și drone. Ministerul rus al Apărării a afirmat sâmbătă că Ucraina ar fi executat cinci atacuri asupra infrastructurii energetice din Rusia în ziua precedentă, încălcând un moratoriu intermediat de SUA. Luna trecută, părțile au convenit să evite atacurile asupra instalațiilor energetice, dar ambele se acuză reciproc de încălcarea acestui acord.