Europeni, nemulțumiți de Rusia, cer presiuni mai mari pentru pace în Ucraina la summitul NATO de la Bruxelles

Miniștrii de externe europeni, prezenți la o reuniune NATO de la Bruxelles, au acuzat vineri Rusia că împiedică eforturile SUA pentru pace în Ucraina și au solicitat exercitarea unei presiuni ferme asupra Moscovei pentru a accepta o încetare a focului. Aceasta a fost o încercare clară de a convinge administrația Trump să adopte o abordare mai dură față de Kremlin.

Președintele american Donald Trump, care a promis să pună capăt rapid războiului ajuns deja în al patrulea an, a declarat că îl crede pe omologul său rus, Vladimir Putin, atunci când acesta afirmă că dorește pacea. Totuși, surse au indicat că în ultimele zile, Casa Albă a devenit sceptică față de intențiile lui Putin, deși Trump continuă să afirme public că este convins că Putin dorește să încheie războiul.

În martie, Moscova a respins o propunere a SUA pentru o încetare completă a focului timp de 30 de zile, după ce Ucraina a declarat că ar fi de acord. Ulterior, părțile beligerante au ajuns la un armistițiu limitat privind atacurile asupra infrastructurii energetice, dar ambele tabere se acuză reciproc de încălcarea acestuia.

Moscova „datorează un răspuns Statelor Unite”, care „au depus eforturi pentru a găsi o soluție de mediere și o propunere de încetare a focului”, a afirmat ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot, înainte de a începe a doua zi de discuții din cadrul reuniunii miniștrilor de externe din NATO.

Ministrul britanic de externe, David Lammy, a fost și mai categoric, afirmând că Putin „continuă să tergiverseze și să tragă de timp”. Lammy a transmis: „Ar putea accepta un armistițiu acum, dar continuă să bombardeze Ucraina, populația civilă, aprovizionarea cu energie. Te vedem, Vladimir Putin, știm ce faci”.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat că discuțiile lui Putin despre negocieri de pace nu sunt „nimic altceva decât promisiuni goale” și că liderul rus „mizează pe timp, ridicând mereu noi condiții”.

Miniștrii de externe ai Canadei și Estoniei s-au numărat printre cei care au solicitat stabilirea unui termen-limită pentru ca Rusia să accepte o încetare a focului. Washingtonul afirmă că este în continuare în contact cu ambele părți și face presiuni pentru un armistițiu.

Un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat a declarat că în prima zi a discuțiilor dintre aliați a existat „un sprijin copleșitor pentru Ucraina, pentru încheierea războiului, pentru eforturile președintelui Trump de a încheia războiul, dar și recunoașterea faptului că Rusia trebuie să facă mai mult în acest context”.

Oficialul a precizat că nu a existat neapărat un consens privind un calendar pentru creșterea presiunii asupra Rusiei, dar a existat o recunoaștere de tipul „cu cât mai repede, cu atât mai bine”. „A existat un consens că Rusia trebuie să facă mai mult, că Rusia ar trebui să fie de acord cu o încetare a focului”, a subliniat oficialul american.

Încrederea europeană în SUA ca protector principal al continentului împotriva oricărui atac din partea Rusiei a fost grav afectată de apropierea lui Trump de Moscova și de presiunile sale asupra Kievului de a renunța la luptă. Un diplomat de rang înalt al NATO a declarat că există o neliniște în rândul europenilor că nu au fost încă implicați în negocierile care „vor contura situația de securitate din Europa pentru următoarele decenii”.