Europa își schimbă strategia: summit crucial privind Ucraina, fără sprijinul Statelor Unite?

Liderii europeni se vor reuni joi la Bruxelles pentru un al treilea summit al şefilor de stat şi de guverne în decurs de şase săptămâni, având ca principal subiect dosarul ucrainean. Această întâlnire a Consiliului European, planificată de mult timp, subliniază o serie de iniţiative în Europa după o schimbare strategică semnificativă a președintelui Donald Trump, survenită în urmă cu mai puţin de o lună.

Prima sa conversaţie telefonică cu preşedintele rus Vladimir Putin a trimis un mesaj clar către Europa - Statele Unite s-ar putea să nu mai fie mereu prezente pentru a o proteja de o Rusie agresivă. De la Paris la Londra, trecând prin Bruxelles, frenezia diplomatică generată de apropierea dintre Casa Albă și Kremlin în cazul Ucrainei a restructurat relațiile.

O serie de întâlniri au implicat diverse grupuri de ţări din interiorul şi exteriorul UE. Când blocul s-a reunit oficial, parteneri precum Marea Britanie şi Canada au fost informaţi, iar același lucru se va întâmpla și săptămâna aceasta. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, li s-a alăturat de mai multe ori, dornic să joace un rol de facilitator cu noua administraţie de la Washington.

Aceste reuniuni diverse sunt şi un răspuns la provocarea reprezentată de Viktor Orbán, care își cultivă relații atât cu Trump, cât și cu Putin, încercând de mai multe ori să blocheze iniţiativele europene legate de Ucraina. Liderii se pregătesc să fie de acord, săptămâna aceasta, la Bruxelles, asupra unei declarații a Celor 26 pentru a contracara ceea ce un oficial european superior numește ”divergenţa strategică” cu premierul ungar.

De la structuri mari la grupuri restrânse, flexibilitatea acestor formate reflectă o nouă coaliţie care se dezvoltă în jurul Ucrainei, dar și dificultatea de a consolida semnificativ capacităţile de apărare ale Europei. ”Este clar că o Europă care începe să își ia apărarea mai serios şi dorește să o gestioneze autonom va încerca să includă actori noi, precum Regatul Unit, Norvegia şi Turcia”, afirmă Ian Lesser de la German Marshall Fund.

Direcționarea Regatului Unit către Europa este una dintre cele mai spectaculoase consecinţe ale retragerii anunţate a Americii. Premierul britanic Keir Starmer s-a impus ca un actor central în eforturile europene de a menţine SUA implicate în problema ucraineană, de a obţine un armistițiu acceptabil pentru Kiev şi de a aborda chestiunea securităţii continentului.

Perspectiva unei pierderi a protecţiei Statelor Unite a cauzat un mic cutremur în privința regulilor bugetare din UE, care au fost de mult intangibile. Bruxellesul dorește acum suspendarea acestor reguli fiscale pentru patru ani, cu scopul de a crește cheltuielile cu apărarea la 650 de miliarde de euro. Această iniţiativă, care în urmă cu câteva luni ar fi fost întâmpinată cu proteste vehemente, a fost foarte bine primită.

Totuși, nu toate liniile se schimbă rapid. Germania și Olanda se opun în continuare unui mare împrumut comun pentru apărare. Această opțiune, inspirată de măsurile luate după pandemia de covid-19, este văzută de multe state membre ca singura modalitate prin care UE ar putea schimba cu adevărat paradigma actuală.