Este în regulă să consumăm alcool în cantități moderate sau ar trebui exclus complet? „Fiecare pahar de alcool...”

Ce poate fi mai relaxant decât să savurezi un pahar de vin roșu la cină sau o bere rece într-o zi călduroasă de vară. Mai ales că, până nu demult, comunitatea medicală susținea că un consum moderat de alcool poate aduce beneficii pentru sănătate, în special pentru sistemul cardiovascular. Inclusiv longevitatea francezilor era pusă pe seama licorii lui Bachus. Studiile recente au scos însă la iveală că potențialele efecte pozitive ale consumului moderat se bazează pe cercetări defectuase și că fiecare pahar de alcool scurtează viața cu cinci minute, nicidecum nu o prelungește. Totuși, există și o veste interesantă: cercetătorii de la Universitatea Stanford au descoperit că un minut de exerciții fizice poate crește tot cu cinci minute speranța de viață, oferind astfel o posibilă cale de compensare pentru cei care nu doresc să renunțe complet la alcool.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a emis recent un avertisment clar: nicio cantitate de alcool nu poate fi considerată sigură pentru sănătate, scrie hotnews.ro.

Este o substanță cu proprietăți toxice și psihoactive, putând cauza dependență. Mai mult, dovezile medicale atestă legătura alcoolului cu cel puțin șapte forme de cancer, printre care se numără și tipurile frecvent întâlnite, precum cancerul de colon și cel de sân la femei.

Dr. Carina Ferreira-Borges, șefa interimară a Unității de Management a Bolilor Netransmisibile din cadrul Biroului Regional al OMS pentru Europa, subliniază că „riscul pentru sănătatea consumatorului începe de la prima picătură a oricărei băuturi alcoolice”.

Mitul beneficiilor consumului moderat de alcool

Ideea potrivit căreia consumul moderat de alcool era considerat benefic pentru sănătate a fost intens promovată în anul 1991, când jurnalistul american Morley Safer a prezentat, într-o emisiune TV, „Paradoxul francez” – observația că francezii, în ciuda dietei bogate în grăsimi saturate, aveau rate mai scăzute ale bolilor cardiovasculare comparativ cu vecinii lor nord-europeni. Safer a sugerat că secretul ar putea sta în consumul regulat de vin roșu, bogat în resveratrol, un puternic antioxidant.

Această ipoteză a prins atât de bine încât a determinat o creștere semnificativă a cererii de vin roșu în Statele Unite, iar comunitatea științifică a îmbrățișat această idee cu entuziasm. În anul 2000, Tim Stockwell, specialist în sănătate comportamentală, susținea cu fermitate beneficiile alcoolului asupra sănătății. El considera că volumul de dovezi științifice care confirmau efectele protectoare ale alcoolului era atât de consistent încât nu mai putea fi pus la îndoială.

Însă același Stockwell, după „mii și mii de ore” de reevaluare a studiilor despre alcool și sănătate, a ajuns la concluzii radical diferite. Specialistul a descoperit că beneficiile aparente ale consumului moderat se bazau pe cercetări defectuoase. Cei care consumă alcool cu moderație tind să fie mai înstăriți, mai sănătoși și mai sociabili, în timp ce abstinențiii formează un grup eterogen care include persoane care nu au băut niciodată (adesea mai sărace), persoane care au renunțat din motive medicale și foști alcoolici în recuperare.

Când Stockwell și colegii săi au eliminat studiile observaționale problematice și le-au ajustat pe celelalte ținând cont de factorii de confuzie, au descoperit că până și trei băuturi pe săptămână pot crește riscul de cancer și deces.

Canada oferă un exemplu elocvent al modului în care înțelegerea științifică evoluează. În 2011, ghidurile canadiene de sănătate publică recomandau bărbaților până la trei băuturi mari pe zi, cu două zile de abstinență pe săptămână – aproximativ 15 băuturi săptămânal. În 2023, Centrul Canadian pentru Uz de Substanțe și Adicție a revizuit aceste recomandări, definind consumul cu risc scăzut ca fiind de maximum două băuturi alcoolice pe săptămână.

Alcoolul este responsabil pentru aproximativ 100.000 de cazuri de cancer și pentru 20.000 de decese prin cancer anual, în Statele Unite, potrivit unui raport recent publicat de autoritățile sanitare americane. Cercetările de laborator au elucidat modul în care alcoolul poate declanșa procese cancerigene. În urma metabolizării în ficat, alcoolul produce acetaldehidă, o substanță care interferează cu structura ADN-ului. Această alterare a materialului genetic poate conduce la apariția tumorilor maligne.

Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că jumătate din toate cazurile de cancer atribuite alcoolului în Regiunea Europeană sunt cauzate de ceea ce mulți ar numi consum ușor și moderat – mai puțin de 1,5 litri de vin, 3,5 litri de bere sau 450 mililitri de băuturi spirtoase pe săptămână. Acest tipar de consum este principalul responsabil pentru majoritatea cazurilor de cancer de sân asociate alcoolului la femei.

Efectele unui pahar de vin pot fi contracarate cu un minut de alergare ușoară

Conform calculelor prezentate de Stockwell în studiul său, fiecare băutură reduce speranța de viață cu aproximativ cinci minute. Pentru marii consumatori, efectul se amplifică la 10-20 de minute per băutură. Interesant este că, potrivit cercetătorului Euan Ashley de la Universitatea Stanford, fiecare minut de exercițiu fizic crește cu cinci minute speranța de viață – o ecuație care sugerează că efectele negative ale unui pahar cu vin pot fi contracarate cu o scurtă alergare ușoară.

Renunțarea definitivă la alcool e benefică pentru sănătate dar poate duce la izolare

Tendințele recente arată inclusiv o schimbare în atitudinea publică față de alcool. În 2005, americanii considerau mai degrabă că alcoolul este benefic pentru sănătate. În 2023, erau de cinci ori mai mulți cei care îl considerau dăunător. În primele șapte luni ale anului 2024, vânzările de bere, vin și băuturi spirtoase au scăzut, în special în rândul tinerilor.

Această tendință de renunțare la alcool este deosebit de pronunțată în rândul generațiilor tinere, care par să fie mai conștiente de riscurile pentru sănătate și mai deschise către alternative. Mișcarea „sober curious” (curiozitatea pentru sobrietate) câștigă tot mai mult teren, iar industria băuturilor non-alcoolice înflorește, oferind alternative sofisticate pentru cei care doresc să se bucure de experiența socială fără riscurile asociate alcoolului.

Dar dincolo de aspectele medicale, alcoolul rămâne un element central al vieții sociale, prezent în cadrul ritualurilor, sărbătorilor și întâlnirilor cu cei apropiați. Deși renunțarea la alcool poate aduce beneficii clare pentru sănătate, există îngrijorări că această tendință ar putea contribui la izolarea socială mai ales că petrecem mai puțin timp având interacțiuni față în față decât oricând în istoria modernă.

Așadar, decizia de a consuma (cu moderație) sau nu alcool rămâne una personală, influențată de factori precum predispoziția genetică la dependență, istoric familial de cancer sau valori religioase și culturale.