Emmanuel Macron se întâlnește azi cu Vladimir Putin. Cancelarul Olaf Scholz merge în prima vizită în SUA, apoi este așteptat la Moscova

Președintele francez, Emmanuel Macron merge luni la Moscova și discută cu președintele Vladimir Putin, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz face prima sa vizită la Casa Albă, ca să vorbească despre securitatea Europei cu Joe Biden, după care este așteptat, la rândul lui, în capitala rusă. Ambii lideri europeni, și Macron, și Scholz, vor face apoi o oprire la Kiev pentru a-i prezenta situația președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Începe o săptămână a unui adevărat festival diplomatic între Est și Vest, în contextul crizei din Ucraina, iar asta poate să fie o veste bună măcar din perspectiva principiului că armele tac, când diplomații vorbesc.

Cum s-a pregătit Macron pentru Moscova

Înainte să plece la Moscova, Emmanuel Macron a înroșit, cum se spunea cândva, firul de la telefon.

Președintele francez a discutat din nou la telefon, duminică seară, cu omologul său american, Joe Biden, cu care s-a consultat înainte de a se întâlni cu Vladimir Putin, a anunţat Preşedinţia Franţei. A fost o convorbire telefonică de 40 de minute, care s-a înscris într-o „logică de coordonare”, potrivit Palatului Elysee. Cei doi mai vorbiseră la telefon marţi, afirmându-și „sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei” şi conveniseră să rămână „în strâns contact” pe această problemă, potrivit Casei Albe. Și discuția de duminică dintre Macron și Biden s-a încheiat în aceeași notă - „au convenit să vorbească din nou, în curând”, a precizat Palatul Elysee.

În cursul weekendului, şeful statului francez a mai discutat cu premierul britanic, Boris Johnson, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi cu liderii celor trei ţări baltice, preşedintele lituanian, Gitana Nauseda, şi premierii leton, Krisjanis Karins, şi eston, Kaja Kallas.

Un interviu cu subînțelesuri

Înainte de a pleca la Moscova, un interviu pe care șeful statului francez l-a acordat publicației „Journal du Dimanche” în ajunul întâlnirii sale cu Vladimir Putin, a stârnit oarecare vâlvă, pretându-se la diverse interpretări.

Emmanuel Macron a declarat jurnaliștilor francezi că va discuta cu Vladimir Putin despre „condiţiile detensionării” la frontiera cu Ucraina, unde occidentalii acuză Moscova că a desfăşurat peste 100.000 de soldaţi în vederea unei potenţiale invazii, ceea ce Rusia neagă, susținând că doreşte doar să îşi garanteze securitatea.

„Trebuie să fim foarte realişti”, a declarat Emmanuel Macron pentru săptămânalul JDD. „Nu vom obţine gesturi unilaterale” din partea Rusiei, a avertizat el, „dar este esenţial să evităm o deteriorare a situaţiei, pentru ca apoi să construim mecanisme şi gesturi de încredere reciprocă”, a adăugat el, o declarație interpretată ca sugerând că țările occidentale trebuie să facă concesii Kremlinului.

„Prognoza sa optimistă privind un compromis diplomatic va declanșa semnale de alarmă în rândul celor care susțin o linie mai dură față de Rusia, în special în capitalele din Europa Centrală și de Est, care se tem de agresiunea rusă. În interviul acordat săptămânalului Journal du Dimanche înainte de plecare, Macron nu numai că a minimalizat temerile că adevărata ambiție strategică a lui Putin este de a ocupa Ucraina, dar a întins și o ramură de măslin Rusiei, spunând că înțelege nevoia Moscovei de a-și apăra interesele de securitate”, comentează Politico.eu.

Ce vrea Moscova, în viziunea lui Macron

În ciuda faptului că Putin are aproximativ 130.000 de soldați la granițele Ucrainei și în Belarus, stârnind temeri privind o invazie iminentă, Macron susține că nu cucerirea acestei țări este scopul final al lui Putin. „Obiectivul geopolitic al Rusiei astăzi nu este în mod clar Ucraina, ci clarificarea regulilor de coabitare cu NATO și UE”, a spus el.

Rusia are mai multe condiții, inclusiv ca NATO să se angajeze să nu se mai extindă spre est și să își păstreze infrastructura militară acolo unde era în 1997. Mulți membri NATO resping din start aceste dorințe ale Rusiei, iar națiuni precum SUA, Marea Britanie, Polonia și Turcia înarmează Kievul în încercarea de a-l descuraja pe Putin să treacă granița cu Ucraina, reamintește Politico.

Cu toate acestea, Macron spune că Rusia este în drept să încerce să negocieze garanții de securitate. „Securitatea și suveranitatea Ucrainei sau a oricărui alt stat european nu poate fi subiectul unui compromis, dar este legitim ca Rusia să pună problema propriei sale securități”, a declarat Macron.

Macron vorbește despre un „nou echilibru” și vrea respect pentru Rusia

„Trebuie să ne protejăm frații noștri europeni propunând un nou echilibru, capabil să le păstreze suveranitatea și pacea. Acest lucru trebuie făcut respectând Rusia și înțelegând traumele contemporane ale acestui mare popor și ale acestei mari națiuni”, a mai spus președintele francez în interviul pentru JDD, potrivit Politico.

Înainte de vizita la Moscova, Emmanuel Macron și Vladimir Putin au vorbit la telefon de mai multe ori în ultima perioadă, iar Putin s-a plâns că națiunile occidentale au refuzat să asculte cererile de bază ale Rusiei.

„Câtă vreme noi, europenii, vom delega dialogul (...) nu vom putea rezolva niciun conflict, pentru că, dacă îi lăsăm pe alţii să vorbească în numele nostru, nu vom putea contribui la propria noastră securitate colectivă”, a mai declarat Macron în respectivul interviu, într-o aluzie mai mult decât transparentă la Statele Unite.

Vizita la Moscova a șefului de stat francez are loc în contextul în care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a calificat desfășurarea militară rusă drept „cea mai amplă de la sfârșitul Războiului Rece”, iar Joe Biden a ordonat desfășurarea a aproximativ 3.000 de soldați americani în Polonia, Germania și România.

Ce îi va spune Macron lui Putin?

De când a fost ales în 2017, Emmanuel Macron - care se află la doar două luni de un nou scrutin prezidențial - a menținut un dialog cu Vladmir Putin, chiar dacă prima sa campanie prezidențială a fost vizată de hackeri în spatele cărora s-ar fi aflat Rusia. Strategia președintelui francez - considerată uneori „naivă”, după cum a recunoscut propriul consilier al președintelui - nu a adus rezultate notabile, menționează Politico.

Potrivit unor surse de la Palatul Elysee, se preconizează ca întâlnirea de luni dintre Macron şi Putin să aibă loc la prânz, ora Moscovei. În afară de cei doi lideri, la întâlnire vor participa doi traducători şi, posibil, doi asistenţi care să ia notiţe, dar nu vor fi prezenţi nici miniştri, nici consilieri. Această conversaţie faţă în faţă are ca obiectiv să genereze un mediu propice pentru „evitarea unei degradări a actualei situaţii”, în condiţiile în care Rusia a desfăşurat circa 130.000 de militari la frontiera cu Ucraina, scrie, la rândul său, agenția spaniolă EFE, preluată de Agerpres.

Ce urmează după vizita lui Macron la Moscova?

După ce se va întâlni luni cu Putin, Macron se va deplasa marți la Kiev pentru a discuta cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar Macron îşi doreşte cu ardoare să-i ducă veşti bune după întâlnirea cu Putin, arată EFE.

Eurodeputata franceză Nathalie Loiseau, abia revenită dintr-o vizită de la Kiev, a lăudat demersurile diplomatice ale liderului francez. Macron „va găsi o ţară (Ucraina) care are ochi doar pentru UE”, a spus Loiseau, într-un articol de opinie publicat în JDD.

Intensa agendă internaţională a lui Macron ar putea culmina cu o întrevedere, la Berlin, cu cancelarul german Olaf Scholz - care se deplasează luni la Washington - şi cu preşedintele polonez Andrzej Duda.

„Polonia are o sensibilitate specială, trebuie să i-o respectăm şi să ţinem cont de suspiciunea din relaţiile din perioada sovietică”, au afirmat surse de la Elysee, citate de EFE.

Olaf Scholz se ocupă de partea transatlantică

La rândul său, cancelarul german, care este aşteptat luni la Washington pentru prima sa întrevedere cu preşedintele american Joe Biden, are prevăzute la Berlin întâlniri cu liderii republicilor baltice în cursul acestei săptămâni. Agenda lui diplomatică este la fel de încărcată ca a partenerului francez, pentru că urmează să se deplaseze și el în Rusia și Ucraina.

Germania și Franța au încercat la începutul acestui an să relanseze „formatul Normandia” instituit după anexarea Crimeei, în 2014, prin care și-au propus să medieze un dialog între Ucraina și Rusia.

Ambivalenţa cu privire la criza din Ucraina manifestată de noul cancelar german Olaf Scholz, care fuge de o confruntare cu Moscova, va marca prima sa vizită la Washington, luni, în cadrul căreia va aborda această chestiune cu preşedintele american Joe Biden, comentează agenția EFE. Lipsa unei abordări clare în privinţa Rusiei i-a atras critici din partea partenerilor săi din NATO - care se aşteaptă ca cea mai importantă economie a Europei să-şi asume responsabilitatea pe care ei consideră că Germania o are -, dar şi din propria ţară, unde i se reproşează că este invizibil în această criză.

Germania, gata să trimită trupe în țările baltice

Duminică, într-o intervenţie în emisiunea „Report from Berlin”, el a reiterat că Germania „nu livrează arme în locuri aflate în criză şi nu livrează arme letale Ucrainei”, subliniind că aceasta a fost şi poziţia predecesoarei sale, Angela Merkel, şi că majoritatea germanilor au aceeaşi opinie. Declarațiile sale vin în contextul în care a fost acuzat de parteneri din NATO, dar şi de SUA că nu exercită suficiente presiuni în criza legată de Ucraina, scrie agenția dpa, citată de Agerpres.

În schimb, Germania este gata să trimită trupe suplimentare în ţările baltice, a afirmat cancelarul german Olaf Scholz într-un interviu acordat canalului ARD. „Suntem gata să luăm o decizie”, a spus Scholz, întrebat dacă trimiterea de întăriri ar putea fi decisă la reuniunea miniştrilor apărării din NATO prevăzută să aibă loc la jumătatea acestei luni.

Germania conduce o operaţiune a NATO în Lituania, unde are desfăşuraţi 500 de militari, iar ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, a declarat că Berlinul este gata să-şi întărească prezenţa în Lituania, precizând sunt „trupe disponibile” şi că discută cu Vilniusul despre „ce ar fi util”.

Nord Stream 2, un măr al discordiei

Una dintre problemele sensibile în relațiile pe care Germania le are cu SUA și Rusia este viitorul gazoductului Nord Stream 2, controlat de gigantul rusesc Gazprom. Deocamdată, avizele de funcționare a gazoductului sunt blocate, dar pe de altă parte, Scholz a ezitat să ameninţe Moscova cu o anulare definitivă a lor.

Deşi în decembrie 2021 încă mai califica gazoductul drept un proiect economic privat, cancelarul a recunoscut ulterior că, în cazul unui atac al Rusiei asupra Ucrainei, va trebui să fie discutate toate tipurile de măsuri. Totuși, el se abţine deocamdată să ameninţe textual cu suspendarea gazoductului, așa cum și-ar dori Washingtonul.

Germania importă în prezent din Rusia între 45 şi 65 la sută din gazul pe care îl consumă, dar experţi consultaţi de EFE sunt de părere că această dependenţă nu are „un caracter existenţial” şi că există alternativă, aşa încât, deşi chestiunea afectează într-adevăr interesele companiilor germane, nu este determinantă pentru politica externă a ţării.

Dualitatea Germaniei, o strategie cu tradiție

Refuzul tranşant al Berlinului de a trimite armament defensiv Kievului - cu justificarea că, dacă ar trimite armament în zonele de conflict, ar contribui la exacerbarea acestuia - a provocat frustrare în Ucraina, însă Germania este principalul sprijin al acestei ţări la nivel global în materie de ajutor economic.

Totuşi, strategia evitării unei confruntări directe şi pariul pe relaţiile economice pentru a produce o apropiere se bucură de o lungă tradiţie la Berlin, inaugurată prin acea „Ostpolitik” a cancelarului social-democrat Willy Brandt, care s-a aflat la putere între 1969 şi 1974.

În opinia lui Christian Rieck, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea din Potsdam, Germania obişnuieşte să-şi asume un rol de mediator între puterile mondiale şi din acest motiv fuge de abordări radicale şi aspiră mereu la „detensionare”, indiferent de situaţie. „Este ceea ce în limba germană se numeşte politica mâinii liniştite”, a explicat expertul pentru EFE, semnalând că problema de fond este că atunci când NATO se implică într-un conflict, Berlinul caută întotdeauna să facă „minimum posibil” şi să participe în domenii „care nu costă mult şi nu costă vieţi”, o poziţie greu de comunicat aliaţilor.

Ce face Olaf Scholz „în spatele cortinei”

Așa se face că Scholz se confruntă acum cu „provocarea” de a oferi garanţii Washingtonului că Germania este de încredere atunci când trebuie să apere sistemul de securitate europeană, care se bazează pe alianţa transatlantică.

Pe de altă parte, în opinia lui Rieck, există în plus o mare continuitate între fostul cancelar Angela Merkel şi succesorul ei, în condiţiile în care amândoi au un temperament asemănător şi încearcă să aştepte până în ultimul moment pentru ca apoi să compenseze şi să medieze.

Iar această abordare a dus la un paradox, şi anume că, în interiorul guvernului german, miniştrii „Verzi” precum titulara portofoliului de la Externe, Annalena Baerbock, dintr-un partid care în mod tradiţional este pacifist până în pânzele albe, au adoptat în criza din Ucraina o atitudine mai beligerantă decât cea a cancelarului însuşi.

Şi Simon Koschut, profesor de securitate internaţională la Universitatea Zeppelin, face o paralelă cu fostul cancelar şi subliniază că puterea lui Scholz rezidă în a acţiona „în spatele cortinei”, lucru care nu trebuie neapărat să fie un dezavantaj, deoarece „înlesneşte negocierile diplomatice”.

Mai critic s-a arătat profesorul de ştiinţe politice de la Universitatea Liberă din Berlin, Ingo Peters, în opinia căruia atitudinea lui Scholz demonstrează că „este depăşit” de circumstanţe, poate din cauza lipsei lui de experienţă internaţională.

Germanii se tem de război

Potrivit analiştilor, lipsa unei poziţii ferme cu privire la Rusia în guvern şi în interiorul propriului Partid Social-Democrat reflectă totodată şi preocuparea faţă de electorat, în condiţiile în care populaţia Germaniei este eminamente antimilitaristă.

Germanii, în marea lor majoritate, se tem de un ipotetic război şi cred că o relaţie bună cu Rusia este de mare importanţă, indică un sondaj difuzat joi de Institutul Forsa, care relevă totodată că Scholz pare să fi pierdut din popularitate din cauza lipsei sale din dezbaterea publică.

Pentru moment, pariul pentru calea diplomatică făcut de cancelarul Scholz - care se va deplasa la Moscova marțea viitoare, la 15 februarie - i-a permis să readucă Kremlinul, cu ajutorul Parisului, la masa negocierilor, în cadrul aşa-numitului format Normandia.

Ce așteaptă lumea de la Olaf Scholz

„Este un progres că Rusia se coboară să negocieze nu doar cu Washingtonul; este un progres, dar singurul pe care îl văd”, a apreciat Ingo Peters, în opinia căruia cancelarul german trebuie să înceteze „să mai umble cu mănuşi de catifea” şi să înveţe „să comunice în mod credibil” că este dispus să recurgă la aşii din mânecă, o referire la Nord Stream 2.

Expertul german se aşteaptă ca în timpul vizitei din SUA Scholz să fie supus unei „presiuni uriaşe” pentru a fi mai explicit în acest sens.

Şi analistul Simon Koschut este de părere că administraţia americană se aşteaptă la „acţiuni concrete” din partea lui Scholz, nu neapărat în ceea ce priveşte furnizarea de armament, dar cu siguranţă „mai mult decât ceea ce Berlinul a fost dispus să facă până acum”.

Rămâne însă de văzut dacă Olaf Scholz poate fi forţat să-şi revizuiască abordarea, conchide EFE.

Sursa: digi24.ro