Durerea de cap care nu trece cu pastile poate ascunde o tumoare cerebrală. Avertismentul neurochirurgului Dan Benția de la SANADOR

Neurochirurgul Dan Benția de la SANADOR a explicat cum o durere de cap persistentă, care nu cedează la tratamentul obișnuit, poate fi un semn de alarmă ce nu trebuie ignorat.

Dr. Dan Benția, medic primar neurochirurgie la Spitalul Clinic SANADOR, a detaliat modul în care se manifestă tumorile cerebrale, arătând că pacienții pot avea simptome foarte variate și înșelătoare.

„Semnele și simptomele pentru care un pacient vine la neurochirurg sunt diverse, de la o descoperire foarte întâmplătoare, asimptomatice, tumori mici, până la banala durere de cap, cefalee. Cine nu a avut o durere de cap? Durerea de cap, le spun și la studenții mei, este un simptom pe cât de frecvent, pe atât de nespecific, adică toate organele, inclusiv colecist, stomac, ficat etc. pot da dureri de cap, de coloana cervicală, probleme de spondiloză cervicală, viroze ș.a.m.d.

Chiar dacă durerea de cap este frecventă și, de multe ori, banală, o cefalee permanentă poate fi un motiv serios de îngrijorare atunci când nu răspunde la medicamentele uzuale. În astfel de situații, este necesar un consult de specialitate și investigații suplimentare. Alte simptome de alarmă pot fi o criză de epilepsie, un eveniment grav, descris ca fiind patognomonic (n.red. simptom sau un semn clinic specific, încât prezența sa confirmă diagnosticul fără dubiu), mai ales când apare la un adult care nu consumă alcool sau alte substanțe toxice, deoarece acestea sunt factori de risc pentru epilepsie. Dacă nu este vorba despre aceste contexte, „apare un semn de întrebare”, a spus dr. Dan Benția.

„Alte simptome pot fi un deficit motor, o pareză la față, mână, picior, tulburări de sensibilitate, amețeli, tulburări vizuale, de auz, psihice, tumori frontale. Sunt doar câteva din semnele și simptomele bolii. Este un mozaic de simptome. Ca și clasificare, durerile de cap, în anumită zonă craniană sunt cele mai frecvente.

Pacientul ajunge la neurochirurg cu un RMN sau cu un CT, de preferat cu substanță de contrast, pentru că în general formațiunile tumorale se văd mai bine cu ajutorul acestei substanțe. Tumorile mai maligne tind să capteze mai intens substanța de contrast, dar există și tumori care nu o captează. Pe baza acestor imagini se formulează o primă suspiciune și se pune un diagnostic orientativ.

Apoi urmează o discuție amănunțită, în care pacientul trebuie informat clar despre diagnosticul presupus, despre probabilitatea ca tumora să fie malignă sau benignă. Rezultatul cert este însă oferit doar de biopsie. Medicul își poate face o părere pe care o comunică pacientului, interpretând datele imagistice, însă „certitudinea este doar bioptică, atenție”, a subliniat dr. Dan Benția, subliniind rolul esențial al examenului histopatologic.

Specialistul a insistat că, deși durerea de cap rămâne un simptom nespecific, atunci când este persistentă, se accentuează sau se însoțește de tulburări neurologice, trebuie evaluată serios, pentru că poate ascunde o tumoare cerebrală sau alte afecțiuni grave ale sistemului nervos central.