După veto-ul Greciei în favoarea Dynagas, Bruxelles-ul vrea să schimbe modul în care sunt adoptate sancţiunile UE împotriva Rusiei

Bruxelles-ul ia în calcul o nouă abordare a regimului de sancţiuni împotriva Rusiei, după ce Grecia a blocat un pachet amplu de măsuri ale UE pentru a proteja un magnat al transportului maritim, potrivit presei economice internaţionale.

Oficialii europeni caută soluţii pentru a accelera aprobarea unor restricţii financiare mai ţintite, astfel încât statele membre să aibă mai puţine ocazii de a-şi exercita dreptul de veto în timpul negocierilor. Ideea este ca deciziile să fie luate mai rapid, cu mai puţine posibilităţi de blocaj politic.

Atena a petrecut săptămâni întregi insistând pentru o derogare în favoarea navelor Dynagas, astfel încât acestea să poată continua transportul profitabilului GNL rusesc. În schimb, Grecia a acceptat o serie de măsuri fără legătură directă, care vizează sistemul financiar al Moscovei şi veniturile provenite din exportul de petrol.

Trei oficiali europeni au declarat că se lucrează deja la identificarea unei soluţii pentru a contracara această tactică, care a devenit tot mai frecventă în negocierile recente privind sancţiunile UE. Pe măsură ce capitalele statelor membre încearcă să-şi apere companiile ce mai fac afaceri cu Rusia, strategiile de blocare şi condiţionare s-au înmulţit.

O propunere care câştigă teren atât în cadrul Comisiei Europene, cât şi în rândul celor mai pro-ucrainene state membre este ca sancţiunile să fie convenite şi aplicate individual sau în grupuri tematice restrânse. În loc să se mizeze pe pachete foarte mari, menite să dea bine la nivel de imagine, se urmăreşte o abordare mai fragmentată. Funcţionarii susţin că astfel ar scădea riscul ca întregul set de măsuri să fie blocat de dreptul de veto exercitat de o singură capitală.

„Acesta ar putea fi ultimul «pachet» de sancţiuni”, a declarat una dintre surse, referindu-se la măsurile convenite în cele din urmă joi, după săptămâni de obstrucţionare din partea Greciei. „Este acum foarte clar că această abordare nu mai funcţionează”, a adăugat sursa.

Din februarie 2022 şi până acum, UE a adoptat 21 de aşa-numite pachete de sancţiuni împotriva Rusiei. Strategia a fost să se grupeze măsurile şi să fie aprobate colectiv, prin unanimitatea celor 27 de state membre, adesea pentru a avea vizibilitate maximă sau pentru a fi anunţate la date simbolice, cum ar fi aniversarea invaziei. Dar, treptat, această abordare a făcut ca vetourile naţionale referitoare la anumite puncte sensibile să blocheze alte restricţii fără legătură, care aveau sprijinul deplin al tuturor capitalelor.

O TACTICĂ „SCANDALOASĂ” A GRECIEI

Acest fenomen a fost ilustrat clar săptămâna trecută, când Grecia a refuzat să aprobe cel mai recent pachet de sancţiuni, cu excepţia cazului în care celelalte state membre ar fi acceptat să acorde companiei de transport maritim Dynagas, deţinută de miliardarul George Prokopiou, o derogare de la o sancţiune fără legătură directă cu noul set de măsuri. Sancţiunea respectivă fusese convenită în octombrie 2025 şi interzice transportul GNL rusesc către state din afara UE începând din ianuarie 2027. Obţinerea acestei derogări, care va permite continuarea transporturilor, marchează prima slăbire a pachetului general de sancţiuni economice ale UE împotriva Rusiei.

Prin această abordare, Atena a ţinut efectiv în şah alte măsuri. Au fost blocate inclusiv o iniţiativă menită să împiedice Rusia să obţină miliarde suplimentare din exporturile de ţiţei, sancţiuni de îngheţare totală a activelor pentru 94 de instituţii financiare ruseşti şi o interdicţie de tranzacţionare pentru 33 de bănci, au subliniat surse diplomatice.

Mai mulţi diplomaţi implicaţi în negocieri au numit tacticile Greciei „scandaloase”. „Nu mai vreau să aud pe nimeni vorbind despre «solidaritate»”, a declarat unul dintre ei, exprimând frustrarea faţă de modul în care interesele naţionale blochează deciziile comune.

La rândul lor, oficialii greci au susţinut că interdicţia asupra transportului de GNL a fost agreată din greşeală. Ei afirmă că măsura loveşte în principal compania Dynagas, nu economia rusă, şi că ar oferi un avantaj competitiv armatorilor din China sau din alte state din afara UE.

Susţinătorii noii metode argumentează că, prin introducerea de sancţiuni individuale ori în blocuri tematice restrânse, măsuri puternice şi eficiente ar putea fi aprobate rapid de Consiliul UE. În plus, nu ar mai exista fanfara şi atenţia publică asociate formulei de „pachet”, iar eventualele obiecţii punctuale ale unor state nu ar deraia sau întârzia aplicarea întregului set de sancţiuni.

Există însă şi oficiali care avertizează că actuala strategie, bazată pe pachete, a avut un rol util. Ea a permis capitalelor să vadă clar că mai multe state membre suportă simultan repercusiuni economice, ceea ce le-a ajutat să accepte mai uşor ideea că împărţirea sacrificiilor este justificată.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a refuzat să comenteze, întrebat fiind despre posibila schimbare a strategiei de sancţiuni. „Cu toate acestea, merită menţionat că, după 21 de pachete de această amploare de la începutul războiului, Rusia face obiectul unui număr mare de sancţiuni care o supun unei presiuni semnificative”, s-a limitat sa declare purtătorul de cuvânt.