Dr. Alis Grasu demontează mitul „ambulanței negre” și cere extinderea rețelei de defibrilatoare în spațiile publice

Dr. Alis Grasu, managerul general al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov (SABIF), a vorbit pe larg despre mitul „ambulanței negre”, un zvon fals care revine periodic în spațiul public și generează panică, dar și despre cât de importante sunt defibrilatoarele montate în spații special amenajate, capabile să salveze vieți în situații de urgență.

Întrebată de jurnalistul Val Vâlcu despre zvonurile privind așa-numita „ambulanță neagră” care ar răpi copii, managerul SABIF a explicat că acest mit are o istorie lungă și că nu s-a confirmat niciodată în realitate.

„Da, sunt zvonuri false. Categoric, s-au repetat. S-a întâmplat undeva în primul an după Revoluție, când deja situația era destul de tensionată și, din fericire, nu am avut niciun caz atât de dramatic ca cel de săptămâna aceasta, din weekendul acesta, de la Cluj.

Apoi, undeva în 2006, în 2016, povestea s-a repetat cu "ambulanța neagră" sau, după Revoluție, nu era neapărat neagră, era o ambulanță care răpea copii.

Nu s-a întâmplat niciodată așa ceva. Acestea sunt zvonuri pe care oamenii ar trebui să le filtreze foarte bine și să le verifice foarte bine.

Este inadmisibil să se ajungă la agresiune asupra unui echipaj de ambulanță. De data aceasta, și pacientul putea să fie victima acestei agresiuni, a vandalizării autospecialei, doar în baza unor zvonuri false.

Nu s-a întâmplat și nu se va întâmpla niciodată, absolut niciodată, așa ceva”, a explicat Dr. Alis Grasu.

Referindu-se la pericolul pe care îl pot reprezenta informațiile false, ea a atras atenția că fenomenul nu se limitează la mitul „ambulanței negre”, ci se extinde în multe alte domenii care pot afecta direct sănătatea oamenilor.

„De drept și de fapt, nu este singurul zvon fals care pune în pericol viața. Au fost foarte multe spoturi pe TikTok, dar vorbim și de viața cetățeanului în mod obișnuit, pentru că au fost foarte multe medicamente cărora li s-a făcut publicitate pe site-uri de socializare și care nu aveau nicio legătură nici cu personalitățile care făceau acele reclame, nici cu medicamentul în sine.

Și s-a dovedit, de foarte multe ori, că au fost situații în care viața oamenilor a fost pusă în pericol pentru că au folosit aceste medicamente alternative cărora li s-a făcut publicitate”, a adăugat Dr. Alis Grasu.

De la tema pericolului reprezentat de informațiile false și de produsele promovate agresiv online, discuția s-a îndreptat firesc către măsurile concrete care pot face diferența în momente critice și către modul în care infrastructura de prim ajutor poate fi întărită în spațiile publice.

"Anul acesta, de Paște, am montat un defibrilator la Ambasada României din Paris și am instruit tot personalul de acolo în tehnici de prim ajutor și în folosirea defibrilatorului, în defibrilare automată.

Noi am considerat că trebuie să existe și acolo, mai ales că vin multe delegații, vin mulți oameni. Ambasada din Paris este un loc frumos, un loc care poate fi vizitat atunci când se permite acest lucru și atunci e bine să existe așa ceva.

Am pus în foarte multe locuri. Chiar și la Mănăstirea Ghighiu am pus un defibrilator și am școlit măicuțele de acolo. Sunt mai multe zone unde noi ne-am implicat și am pus defibrilatoare.

Nu doar că am pus defibrilatoare, am învățat oamenii de acolo să folosească defibrilatoarele și nu doar defibrilatoarele, ci și tehnicile de prim ajutor.

Să știți că și dacă o singură dată, în mulți ani, este folosit un defibrilator la timp pentru a salva o viață, a meritat din plin să fie acolo, în locul acela .Defibrilatorul nu îți dă voie să dai șoc dacă nu identifică un ritm care poate fi amendat prin șoc”, a subliniat ea.

În acest context, Dr. Alis Grasu a explicat și care sunt locurile în care astfel de dispozitive ar trebui să fie disponibile cu prioritate. Mai ales în zonele cu aglomerație mare de persoane, acolo unde riscul apariției unei urgențe medicale este mai ridicat, prezența unui defibrilator și a unor persoane instruite poate decide soarta unui pacient.

„Noi ne-am dorit ca în toate locurile cu mare aglomerație umană și cu riscuri să existe un defibrilator. Atunci când situația o impune, în primul rând, oamenii de acolo trebuie să fie instruiți să-l folosească. Cu cât vor fi mai mulți oameni instruiți în tehnici de prim ajutor în societate, cu atât șansele ca un om care suferă un stop cardiorespirator să fie resuscitat vor crește.

Mă gândesc la aeroporturi, mall-uri, săli de conferințe și la biblioteci. Mă gândesc la toate spațiile unde, în anumite perioade ale zilei sau în permanență, sunt mai multe persoane, deci sunt spații cu aglomerări umane.

Nu mai spun de stadioane, unde categoric trebuie să existe, pentru că acolo este multă încărcătură emoțională, dar, în principiu, peste tot.

Noi ne-am gândit că și la lăcașurile de cult ar trebui să existe, acolo unde vin mulți pelerini, pentru că, cel mai adesea, omul cu probleme se duce către... Nu doar cei care sunt obișnuiți să meargă să se roage, dar sunt și mulți oameni cu probleme de sănătate și atunci trebuie să existe posibilitatea de a-i ajuta atunci când se întâmplă o astfel de problemă într-un lăcaș de cult”, a explicat Dr. Alis Grasu, subliniind că educația de prim ajutor și accesul rapid la defibrilatoare sunt esențiale pentru cresterea șanselor de supraviețuire în situații critice.