Dezbatere intensă în Parlamentul European: Ursula von der Leyen apără bilanțul Comisiei în fața moțiunii de cenzură inițiate de extremiști

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a susținut activitatea şi conduita, în timp ce Comisia se confruntă cu o moţiune de cenzură inițiată de un grup de parlamentari europeni, majoritar de extremă dreapta, avându-l inițiator pe eurodeputatul AUR Gheorghe Piperea. Votul, programat pentru joi, este de așteptat să eșueze, neavând șansa de a obține cele două treimi necesare pentru demiterea Comisiei. Grupurile centriste, dominante în parlament, au declarat că nu o vor susține.

Moţiunea de cenzură este, totuși, un test politic neaşteptat pentru Ursula von der Leyen. În acest context, Comisia este implicată în negocieri pentru a evita aplicarea unor tarife mari asupra produselor europene de către administrația președintelui american Donald Trump. Vorbind în Parlamentul European de la Strasbourg, von der Leyen a respins criticile legate de gestionarea crizei de COVID-19. Ea a subliniat că strategia sa a garantat acces egal la vaccinuri pentru toți membrii UE. „Aceasta este Europa solidarităţii pe care o iubesc – şi aceasta este Europa pe care o urăsc extremiştii”, a spus ea, aplaudată de plen.

Înainte de discursul Ursulei von der Leyen, Gheorghe Piperea a acuzat Comisia de lipsă de transparenţă şi de nerespectarea justiţiei. Acesta a afirmat că „procesul decizional a devenit opac şi discreţionar, suscită temeri de abuz şi corupţie”. Von der Leyen a respins aceste acuzaţii, dar a promis să colaboreze mai strâns cu parlamentul. „Vreau să vă spun că vă aud clar şi răspicat preocupările”, a subliniat von der Leyen.

Tensiuni există și între grupurile de centru, deși acestea au respins moțiunea. Dezbaterea a scos la iveală criticile unor membri față de Partidul Popular European, acuzat că s-a aliat cu extrema dreaptă pe teme precum imigrația și clima. Iratxe Garcia Perez, lidera grupului de centru-stânga Socialiştii şi Democraţii, a întrebat: „Vreţi să guvernaţi alături de cei care vor să distrugă Europa sau alături de noi, cei care luptăm pentru a o construi?”

Moţiunea a fost declanșată de schimburile de mesaje text dintre von der Leyen şi directorul Pfizer în timpul pandemiei. În mai, un tribunal al UE a decis că blocarea accesului la aceste mesaje a fost o greșeală. von der Leyen a afirmat că contactele cu liderii companiilor de vaccinuri au fost cruciale. Deși textele au fost considerate nesemnificative pentru publicare, cazul a fost un subiect fierbinte pentru activiştii pentru transparenţă.

„Concluzia că aceste contracte erau cumva inadecvate intereselor europene este, din orice punct de vedere, pur şi simplu greşită”, a spus von der Leyen. Dezbaterea moțiunii de cenzură, prima pentru un președinte al Comisiei din 2014, a fost declanșată de scandalul „Pfizergate”. Totuși, von der Leyen nu a oferit detalii suplimentare despre mesaje, menținând poziția Comisiei.

„Negocierile contractuale au fost conduse de Comisie şi de statele membre împreună”, a reiterat ea. „Fiecare contract a fost examinat de capitalele statelor înainte de semnare. Nu au existat secrete sau clauze ascunse”, a subliniat von der Leyen.

Ursula von der Leyen a acuzat criticii Comisiei că „răscolesc conspiraţii demontate” şi i-a descris ca „antivaccinişti” şi „apologeţi ai lui Putin”.

Nicola Procaccini, co-preşedintele grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, a criticat propria familie politică, catalogând inițierea moţiunii ca o eroare strategică. El a menționat că moțiunea va permite doar Verzilor și socialiştilor să reafirme „majoritatea Ursulei”. Peste două treimi dintre deputaţii ECR nu au semnat moţiunea, nu pentru că nu sunt de acord cu acuzaţiile, ci pentru că o consideră o greşeală.

Procaccini a prezis eșecul moţiunii, afirmând că „din păcate, unora le place să piardă, atât acasă, cât şi aici”. Aceasta a fost o referire la eșecul electoral al liderului AUR, George Simion, în alegerile prezidențiale din România.