Curtea Penală Internațională a emis mandat de ARESTARE pe numele lui Vladimir Putin pentru crime de război comise în Ucraina: Reacția Kremlinului

Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis vineri un mandat de arestare împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin pentru responsabilitatea sa în ceea ce priveşte presupusele crime de război comise în Ucraina, de la declanşarea invaziei ruse la scară largă în ţara vecină, relatează Reuters şi AFP.

„Astăzi, 17 martie 2023, Camera preliminară II a Curţii Penale Internaţionale a emis mandate de arestare împotriva a două persoane în legătură cu situaţia din Ucraina: dl. Vladimir Vladimirovici Putin şi dna Maria Alekseievna Lvova-Belova", comisarul prezidenţial pentru drepturile copilului în Rusia, a precizat CPI într-un comunicat.

Vladimir Putin „este prezumat responsabil de crimă de război privind deportarea ilegală a populaţiei (copiilor) şi de transfer ilegal al populaţiei (copiilor) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă", a adăugat instanţa.

„Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ucrainean ocupat cel puţin începând din 24 februarie 2022", indică în continuare CPI, subliniind că există „motive rezonabile de a crede că dl.Putin este personal responsabil de crimele menţionate mai sus".

New York Times relatase luni că CPI se pregăteşte să lanseze urmăriri penale împotriva unor suspecţi ruşi pentru transferul de copii în Rusia şi pentru lovituri deliberate asupra infrastructurilor civile în Ucraina.

Procurorul CPI, Karim Khan, a declarat mai devreme luna aceasta, după o vizită în Ucraina, că presupusele răpiri de copii fac „obiectul unei anchete prioritare".

CPI, creată în 2002 pentru a judeca cele mai grave crime comise în lume, anchetează de peste un an eventuale crime de război sau crime împotriva umanităţii comise în cursul ofensivei ruse.

Nici Rusia şi nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, dar Kievul a acceptat competenţa Curţii pe teritoriul său şi colaborează cu procurorul acestei instanţe de la Haga.

Deciziile Curții Penale Internaționale, care nu este recunoscută de Federația Rusă, nu au nicio semnificație, a spus purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

„Deciziile Curții Penale Internaționale nu au niciun sens pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic”, a scris Zaharova pe canalul său de Telegram, potrivit agenției de stat Ria Novosti.

„Rusia nu este parte a Statutului de la Roma pentru Curtea Penală Internațională și nu are nicio obligație în temeiul acestuia. Rusia nu cooperează cu acest organism, iar posibilele „rețete” de arestare venite de la Curtea Internațională sunt nule din punct de vedere juridic pentru noi”, a subliniat ea.

Un număr de 123 de țări sunt semnatare ale Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale. Dintre ele, 33 sunt state africane, 19 sunt țări din Asia-Pacific, 18 din Europa de Est și 28 din America Latină și Caraibe, iar 25 din Europa de Vest. Tratatul nu a fost nici semnat nici ratificat de câteva țări importante precum Statele Unite, Rusia, China, Israel și Irak.