Curtea Internațională de Justiție solicită responsabilizarea statelor pentru daunele climatice: un pas istoric către „reparații” globale

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), instanţa supremă a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a transmis un mesaj important statelor dezvoltate, subliniind că acestea trebuie să îşi îndeplinească angajamentele internaţionale de reducere a poluării pentru a evita eventualele despăgubiri către naţiunile grav afectate de schimbările climatice.

Statele care ignoră obligațiile climatice comit un act „ilicit” și ar putea avea de suportat costuri semnificative, fiind nevoite să despăgubească națiunile cele mai afectate. Într-un aviz consultativ de mare impact, CIJ a stabilit că statele trebuie să ia măsuri concrete pentru a combate schimbările climatice, oferind astfel o interpretare esențială a dreptului internațional, menită să influențeze reglementările la nivel global.

Judecătorul Yuji Iwasawa, președintele Curții, a atras atenția că degradarea climei este o „amenințare urgentă și existențială” care pune în pericol toate formele de viață. El a subliniat speranța ca acest aviz să inspire acțiuni sociale și politice menite să soluționeze criza climatică actuală.

AL CINCILEA AVIZ UNANIM AL CIJ ÎN OPT DECENII

Astfel, Curtea a respins poziția marilor țări emitente, conform căreia tratatele climatice actuale și negocierile COP ar fi suficiente. Aceasta a confirmat că statele au „obligații stricte de a proteja sistemul climatic”, în beneficiul prezentului și al generațiilor viitoare. Marile țări poluatoare au evitat până acum să recunoască drepturile legale ale generațiilor nenăscute.

CIJ a subliniat că obligațiile internaționale includ compensarea țărilor a căror dezvoltare a fost frânată de poluare. „Consecințele juridice ale unui act ilicit internațional pot include (...) repararea prejudiciului prin returnare, compensare și satisfacție”, a declarat Yuji Iwasawa. Totuși, este necesar să fie stabilită o legătură directă şi certă între fapta ilicită și prejudiciu. Acest aspect este dificil de dovedit în instanță, dar „nu imposibil”, susțin cei 15 judecători ai CIJ.

CELE MAI MARI AUDIERI DIN ISTORIA CIJ

Studentul din Fidji, Vishal Prasad, a adus în discuție faptul că schimbările climatice „nu sunt doar un exercițiu academic... Le trăim în fiecare zi.” Majoritatea ONG-urilor au salutat opinia Curții, văzând în aceasta o modalitate de a grăbi aşa-numitele negocieri internaționale privind schimbările climatice.

Curtea a fost solicitată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite să răspundă la două întrebări esențiale privind obligațiile statelor în apărarea Pământului împotriva emisiilor nocive. În luna decembrie au avut loc cele mai mari audieri dintotdeauna a CIJ, participând peste 100 de ţări şi grupuri, la Palatul Păcii.

AVIZ FĂRĂ CARACTER OBLIGATORIU

Deși acest aviz nu este obligatoriu, Andrew Raine, din cadrul ONU Mediu, a explicat că dreptul internațional se bazeză pe astfel de avize care au impact asupra instanţelor naționale şi proceselor legislative. Johan Rockström, directorul Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, a declarat: „este o decizie importantă” şi a subliniat că fiecare țară poate fi „trasă la răspundere” chiar dacă nu a semnat tratatele ONU.

Fosta președintă a Irlandei, Mary Robinson, a menţionat: „astăzi, situaţia s-a inversat. Cea mai înaltă instanţă mondială ne oferă un nou instrument puternic pentru a proteja oamenii de efectele devastatoare ale crizei climatice şi pentru a rezolva daunele deja cauzate de emisiile lor.” Această recunoaştere deschide astfel drumuri noi pentru revendicări juridice.