Curtea de Apel din Paris refuză din nou extrădarea prințului Paul Philippe al României, invocând persecuție procedurală.

Curtea de Apel din Paris a respins miercuri, pentru a doua oară, cererea de extrădare a prințului Paul Philippe în România. Acesta trebuie să ispășească o pedeapsă cu închisoarea, în dosarul retrocedărilor ilegale. Cererea a fost analizată în luna trecută, iar decizia trebuia anunțată pe 9 iulie.

Președintele Camerei de Extrădare a subliniat că, deși România avea motive să emită un nou mandat de arestare, acesta a fost considerat „disproporționat”. Judecătorul a decis doar asupra legalității mandatului, nu a fondului cauzei, și a ridicat controlul judiciar al prințului. În aprilie, acesta fusese reținut pentru o scurtă perioadă înainte de eliberare.

Decizia privind mandatul de arestare este valabilă doar în Franța, însă România poate transmite același mandat și altor țări. „Dacă treceți granița, riscați să fiți arestat”, a avertizat președintele instanței pe Paul Philippe, reținut în Malta, unde la participat la o ceremonie oficială în aprilie 2024. Justiția malteză a refuzat și ea extrădarea.

"Am spus întotdeauna că am încredere în justiția franceză", a declarat Paul Philip Al României, adăugând că această decizie este o ușurare pentru familia sa: „Este o ușurare pentru fiul meu, care are cincisprezece ani, și pentru soția mea. Am fost persecutați pentru ceva ce nu am făcut”.

Avocata prințului, Miriame Laïchi, a susținut că decizia Curții de Apel din Paris pune capăt unei „persecuții procedurale inacceptabile” și a subliniat că este un refuz clar și suveran împotriva unei „derive judiciare” din partea statului român. Paul, descendent al regelui Carol al II-lea, a fost acuzat de colaborarea cu escroci din 2006 pentru a recupera proprietăți ale familiei regale, confiscate după plecarea lor din România sub regimul comunist în 1947.

România a emis un prim mandat de arestare pentru prințul Paul în decembrie 2020, cu o zi înainte de condamnarea sa la trei ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate. Primul mandat de arestare a fost respins de Curtea de Apel din Paris în noiembrie 2023, pe motivul nerespectării dreptului la un proces echitabil, din cauza neconformităților depunerii jurământului a doi judecători care l-au condamnat pe prinț.

Un nou mandat a fost emis de autoritățile române în ianuarie, după decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024, care a considerat că decizia justiției franceze contravine principiului „încrederii reciproce” în țările europene. Procurorul general român a solicitat extrădarea invocând „principiul priorității dreptului european”, respingând acuzațiile de persecuție.

Avocata prințului a denunțat „cel mai mare scandal politic” ce a afectat o familie regală, legat de „litigiul succesoral.” Tatăl său, Carol Mircea Grigore, născut în 1920, a fost fiul regelui Carol al II-lea, care a domnit între 1930 și 1940.