Cum a salvat Lukașenko 32 de mercenari ruși, care căzuseră într-o capcană a spionilor din Ucraina

Serviciile de informații militare din Ucraina au pus la cale o operațiune complexă de capturare a unor presupuși mercenari din Rusia, suspectați că au comis o parte din atrocitățile din estul Ucrainei, acolo unde separatiștii susținuți de Moscova luptă de ani de zile. Operațiunea era pe cale să fie realizată cu succes, însă a eșuat cu doar câteva ore înainte de a se finaliza ultima parte a planului pus la cale de Ucraina cu ajutorul SUA, potrivit unui material realizat de CNN.

Anul trecut, cu mai puțin de două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale din Belarus, autoritățile de la Minsk au început să suspecteze că un grup de străinii a fost trimis din Rusia pentru a interveni în treburile țării. Membri acestui grup făceau parte într-adevăr dintr-o misiune strategică, însă ținta lor nu era țara condusă de Lukașenko și nu erau nici comandați de vreo entitate rusă.

KGB din Belarus a intervenit în forță într-o dimineață de dinainte de alegeri și i-a arestat pe toți membrii acestui grup de mercenari ruși, 32 la număr, după un plan mai amplu elaborat de serviciile de informații militare din Ucraina cu presupusul sprijin al Statelor Unite ale Americii.

Trei foști înalți oficiali ai serviciilor de informații militare ucrainene au descris în exclusivitate pentru CNN modul în care a fost orchestrată operațiunea extraordinară menită să atragă și să rețină presupușii criminali de război din Rusia pentru ca aceștia să poată fi ulterior urmăriți penal pentru atrocitățile comise în estul Ucrainei.

În primul rând, agenții ucraineni de informații au creat un website fals, care la prima vedere ar fi aparţinut unei companii militare private din Rusia. Pe site au fost date anunțuri privind faptul că presupusa companie militară privată rusă recrutează oameni pentru locuri de muncă în domeniul securității în regiunea America de Sud.

Strategia trebuia să dea roade, iar pentru ca mercenarii ruși să cadă în capcană, compania în spatele căreia se aflau serviciile de informații militare de la Kiev a indicat că este dispusă să ofere plăți peste media actuală din piață, pentru prestarea locurilor de muncă pe care le caută, oferind un contract profitabil de circa 5.000 de dolari pe lună pentru protejarea unor instalații petroliere venezuelene, după cum le-au spus jurnaliștilor de la CNN trei surse care au cunoscut foarte bine cum s-a desfășurat operațiunea şi care au vorbit sub condiția anonimatului.

Momeala a funcţionat în cazul a sute de contractori ruși care au aplicat pentru locurile de muncă, ceea ce le-a oferit serviciilor de informații ucrainene ocazia unică de a-i putea identifica pe mercenarii suspectați de crimele de război comise în Donbas.

„Am început să-i sunăm şi să le spunem: OK, omule, spune-mi ceva despre tine. Poate că nu eşti un luptător, ci un instalator sau ceva de genul acesta”, a declarat pentru CNN unul dintre agenţii ucraineni implicaţi în operaţiune.

„Apoi au început să dezvăluie informaţii despre ei, trimiţându-ne documente, legitimaţii militare şi dovezi cu locuri în care au luptat. Bingo, putem folosi asta”, a adăugat agentul ucrainean.

Potrivit acestuia, ţintele au început să trimită dovezi despre cine erau, ce experienţă militară aveau şi chiar despre bătălii şi incidente în care fuseseră implicaţi, unele dintre ele fiind potenţial incriminatoare în Ucraina şi în alte ţări.

De altfel, un videoclip trimis de mercenarii ruși viitorilor angajatori și în posesia căruia au intrat jurnaliștii de la CNN, surprinde un grup de luptători rebeli din estul Ucrainei, care dețineau ceea ce mai rămăsese din epava unui avion militar despre care sursele de informații de la Kiev au spus că a fost doborât, infracţiune considerată drept terorism în Ucraina.

Alți mercenari care doreau să primească locul de muncă pentru protejarea instalațiilor petroliere din Venezuela au fost asociați atacului asupra zborului MH17 operat de compania Malaysia Airlines de la Amsterdam către Kuala Lumpur, care a fost doborât în iulie 2014 pe teritoriul ucrainean controlat de separatiștii pro-rusi. Toate cele 298 de persoane care se aflau la bordul aeronavei au murit atunci, iar o echipă de procurori internaționali condusă de Olanda a declarat că avionul a fost doborât de o rachetă care provenea din Rusia și care a fost lansată dintr-un sat controlat de separatiști. Rusia a negat orice implicare.

„Doi dintre cei care voiau să obțină locurile de muncă pe care noi le scosesem pe piață fuseseră prezenți când a fost lansată racheta care a doborât zborul MH17. Alți patru făcuseră parte dintr-un grup responsabil de doborârea aeronavelor noastre militare și uciderea a cel puțin 70 dintre cei mai buni oameni ai noștri", a declarat pentru CNN o sursă din cadrul armatei ucrainene, care a mai precizat că „identificarea și pedepsirea acestor persoane a fost de mare interes pentru Kiev”.

Identificarea și pedepsirea mercenarilor ruși din estul Ucrainei a fost de interes și pentru serviciile secrete americane, deși oficialii americani au negat că ar fi avut un rol direct în această operațiune. Potrivit oficialilor din cadrul serviciilor de informații din Ucraina, operațiunea condusă de ucraineni a primit bani, asistență tehnică și sfaturi din partea CIA cu privire la modul prin care pot fi atrași mercenarii ruși.

Un înalt oficial american a declarat pentru CNN că aceste afirmații sunt „false”. Acesta a indicat că serviciile secrete americane știau de operațiune, dar a negat orice implicare din partea acestora. De asemenea, oficialul, care a solicitat să vorbească sub protecția anonimatului, a sugerat că eforturile de a implica agențiile SUA pot reprezenta o încercare de a pasa vina în contul Washingtonului pentru operațiunea ucraineană cu risc ridicat care s-a sfârșit prost.

Jurnaliștii CNN au petrecut câteva săptămâni în Ucraina, verificând și examinând conturile operațiunii și vorbind, totodată, cu câteva persoane implicate în mod direct.

De altfel, CNN a urmărit anterior mercenarii ruși care operau în Libia, Republica Centrafricană, Siria sau Mozambic. Adesea s-a descoperit că soldații care erau angajați în operațiunile din acele țări făceau parte din grupul Wagner, o influentă companie militară privată din Rusia care ar fi condusă de Evgheni Prigozhin, un aliat al președintelui rus Vladimir Putin, cu toate că Prigozhin neagă toate asocierile cu mercenarii, informează Dogi24.ro.

Bărbații arestați de către autoritățile din Belarus în apropiere de Minsk în dimineaţa zilei de 29 iulie 2020 lucrau pentru Wagner.

Pentru presupusele locuri de muncă au fost selectați bărbații cu legăturile cele mai apropiate și controversate în ceea ce privește Ucraina, acestora fiindu-le oferite contractele false pentru prestarea de servicii de securitate în Venezuela, au declarat sursele CNN.

28 dintre mercenarii ruși selectați ar fi fost asociați cu acte ilegale comise în estul Ucrainei, iar alți cinci mercenari, fără legături cu atrocitățile din Donbas, au fost selectați pentru a elimina orice suspiciune.

Tuturor acestora li s-a spus că vor zbura în Turcia, de unde se vor îmbarca apoi către Caracas, capitala Venezuelei. Însă, adevăratul plan era ca mercenarii ruși să fie duși în Ucraina, unde puteau fi arestați, au mai precizat sursele de informații pentru CNN.

Numai că pandemia de COVID-19 a produs un șoc neașteptat operațiunii, pentru că a făcut ca Rusia să-și închidă frontierele pentru a stopa răspândirea virusului SARS-CoV-2.

Cu toate acestea, Moscova a continuat să permită călătoriile externe către vecinul și aliatul său, Belarus. Potrivit surselor ucrainene, recruții au fost transportați la Minsk cu autobuzul, de unde au crezut că vor pleca în curând spre Venezuela.

Însă, odată ajunşi la Minsk, s-a produs o întârziere. Mercenarilor ruși li s-a propus să-şi petreacă timpul relaxându-se la sanatoriul Belorusocika, situat la 15 minute de capitala Belarusului. Întârzierea a fost, însă, suficient de lungă pentru ca serviciile de securitate din Belarus să afle de prezenţa lor şi să treacă la acţiune, cu doar câteva ore înainte ca grupul să plece, au mai spus sursele de informații pentru CNN.

Un agent de securitate al sanatoriului a declarat luna trecută, sub protecția anonimatului, că i-a întâlnit pe mercenarii ruși. „Da, îmi amintesc, i-am întâlnit. Au petrecut câteva zile aici. Nu au făcut nimic pentru a ne deranja”, a declarat agentul, adăugând că arestările acestora au fost o surpriză.

Continuarea AICI.