Criza ENERGETICĂ s-ar putea agrava și mai mult, după ce Putin a ridicat miza și a semnat un DECRET prezidențial

Președintele Vladimir Putin a semnat un decret de transfer a drepturilor asupra proiectului de gaze naturale Sakhalin-2 către o nouă companie rusă. Este o decizie care ar putea obliga proprietarii străini, inclusiv gigantul britanic Shell şi companiile japoneze Mitsubishi şi Mitsui să renunțe la investiția în proiect, relatează Bloomberg. Sakhalin Energy Investment Co., societatea care operează în prezent unitatea de export, are sediul în Rusia.

Decretul de 5 pagini semnat de Vladimir Putin motivează decizia prin existența unor amenințări la adresa intereselor naționale și a securității economice ale Rusiei, potrivit unui comunicat din 30 iunie, emis de Kremlin și semnat de Putin. Proiectul Sakhalin-2 include câmpului petrolier Piltun-Astokhskoye și cel de gaze naturale Lunskoye din largul insulei Sakhalin, situată în Marea Okhotsk.

Stakeholderii au la dispoziție o lună pentru a spune dacă vor investi în noua companie, iar cei care renunță riscă să nu fie compensați, se arată în comunicat.

S-ar putea dovedi o decizie complicată pentru Shell deține o participație de 27,5% la Sakhalin Energy Investment Co. Gigantul energetic a anunțat că va părăsi acest proiect după ce Rusia a invadat Ucraina și a spus că nu se va angaja să facă noi investiții în țară. Directorul executiv Ben van Beurden a declarat la începutul acestei săptămâni că Shell încearcă să vândă pachetul de acțiuni, estimat la 4,1 miliarde de dolari. Principalele companii energetice de stat din China sunt în discuții cu Shell.

Lumea se confruntă deja cu creșterea prețurilor la combustibili iar Putin se folosește tot mai mult de gaz ca de o armă. În acest context, orice efort al Moscovei de a prelua activele energetice ar putea afecta și mai mult piețele. Majoritatea firmelor energetice occidentale încearcă să iasă din proiectele rusești, dar se străduiesc să găsească cumpărători.

Alte active energetice cheie ale Rusiei cu proprietari străini includ proiectul de dezvoltare de petrol Sakhalin-1 și proiectul de gaze naturale lichefiate Yamal. Giganții japonezi Mitsubishi și Mitsui dețin împreună 22,5% din proiectul Sakhalin-2, iar majoritatea gazului produs acolo este livrat în Japonia.

Deși Tokyo s-a grăbit să impună Rusiei o serie de sancțiuni pentru invadarea Ucrainei, premierul Fumio Kishida a declarat în martie că țara nu se va retrage din proiectul Sakhalin-2. Acțiunile Mitsui și Mitsubishi s-au prăbușit după ce Putin a semnat ordinul, potrivit Reuters.

„Interesul nostru nu trebuie să fie subminat”, a declarat azi secretarul șef adjunct al guvernului japonez, Seiji Kihara. Guvernul japonez analizează modul în care ordinul lui Putin va afecta drepturile și interesele companiilor japoneze, precum și importurile de gaz lichefiat ale Japoniei. Producția continuă, a mai transmis acesta.

„Credem că acest lucru ar putea avea ramificații uriașe pentru cumpărătorii de gaze și electricitate din Japonia”, au estimat analiștii companiei financiare Jefferies Japan. Japonia importă din Rusia aproximativ 9% din necesarul de gaz natural lichefiat, aproape toate importurile din țară provenind de la Sakhalin-2. Korea Gas Corp, care importă aproximativ 1,5 milioane de tone de gaz natural lichefiat pe an de la Sakhalin-2, a declarat că nu se așteaptă la o întrerupere a aprovizionării.

Potrivit decretului semnat de Putin, compania rusă Gazprom, care deține 50% din proiectele Sakhalin, va obține automat același pachet de acțiuni la noua companie. Dacă firmele străine vor participa la noul proiect al rușilor, trebuie să facă dovada drepturilor în vechea companie, iar Moscova are ultimul cuvânt dacă intră sau nu, conform decretului. De asemenea, va avea loc un audit pentru a determina ce daune au fost cauzate de acțiunile companiilor străine, iar companiile ar putea fi obligate să plătească despăgubiri guvernul rus, se mai arată în comunicat.

Gazprom nu mai plătește dividendele pentru 2021. Acțiunile s-au prăbușit

Acţionarii Gazprom au decis la Adunarea Generală Anuală de joi ca grupul să nu plătească dividende pentru rezultatele din anul 2021. Este pentru prima dată în mai bine de două decenii. În luna mai, Gazprom a informat că boardul său a recomandat plata unor dividende de 52,53 ruble pe acţiune, adică un total de 1.244 de trilioane de ruble pentru anul 2021. Imediat după publicarea acestor informaţii, acţiunile Gazprom au scăzut cu peste 30% iar vineri au continuat să scadă cu 5,5%. Rubla a scăzut vineri cu peste 6% față de dolar, fiind cel mai slab nivel din ultimele 10 zile.

„Acţionarii au decis că, având în vedere situaţia actuală, nu este recomandabilă plata dividendelor pentru anul 2021. Priorităţile actuale ale Gazprom în prezent sunt implementarea programului de investiţii, inclusiv gazificarea regiunilor din Federaţia Rusă, şi pregătirea pentru iarna care urmează. Desigur trebuie să fim pregătiţi să ne îndeplinim obligaţia de a plăti taxe mai mari", a declarat directorul financiar de la Gazprom, Famil Sadygov.

Gazprom, primul producător mondial de gaze naturale, asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică.