Criza din Ucraina: Cancelarul german Olaf Scholz îi primește marți, la Berlin, pe președinții francez și polonez Emmanuel Macron și Andrzej Duda

Cancelarul german Olaf Scholz urmează să îi primească marţi, 8 februarie, la Berlin pe preşedintele francez Emmanuel Macron şi preşedintele polonez Andrzej Duda pentru discuţii pe marginea crizei de securitate de la granița Rusiei cu Ucraina, a confirmat luni purtătoarea de cuvânt adjunctă a guvernului german, Christiane Hoffmann, potrivit DPA şi Reuters, preluat de Agerpres.

Scholz i-a invitat pe cei doi şefi de stat să ia parte la o întâlnire în cadrul aşa-numitului format „Triunghiul de la Weimar’, a afirmat la Berlin purtătoarea de cuvânt.

Biroul președintelui francez Emmanuel Macron anunțase la 3 februarie, într-un comunicat, că acesta și președintele polonez Andrzej Duda au discutat despre posibilitatea unei întâlniri tripartite între Polonia, Germania și Franța la Berlin, în zilele următoare, pentru a discuta despre situația din Ucraina.

Palatul Elysée a mai spus că Duda și-a oferit sprijinul pentru eforturile lui Macron de a detensiona tensiunile din Ucraina.

Atât Germania, cât şi Franţa au mediat în conflictul din estul Ucrainei mai mulţi ani, în așa-numitul format Normandia. Preşedintele francez Emmanuel Macron a vorbit deja de trei ori la telefon cu omologul său rus Vladimir Putin în ultimele zile.

Desfășurarea de trupe americane suplimentare în Europa de Est a dus la escaladarea tensiunilor în regiune, a declarat joi Kremlinul, după ce Washingtonul a anunțat că va trimite 3.000 de soldați suplimentari în Polonia și România.

Însă, ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian, aflat joi la București pentru a participa la runda de consultări (în format hibrid) pe tema situației îngrijorătoare de securitate din proximitatea Ucrainei și din regiunea Mării Negre a miniștrilor afacerilor externe ai statelor din Formatul București 9 (B9), susține că oferta de a trimite trupe în România ca parte a unor planuri mai ample ale NATO de a-și întări rândurile pe flancul estic nu au fost menite să provoace Rusia.

După întâlnirea cu miniștrii de externe din Europa de Est și din statele baltice, atât Le Drian, cât și omologul său român, Bogdan Aurescu, au declarat că Franța și NATO fac totul pentru a convinge Rusia să aleagă dialogul în locul escaladării.

De asemenea, ministrul de externe Annalena Baerbock declara la finele lunii ianuarie, în Bundestag, că Rusia se va confrunta cu „consecințe masive” în cazul unei agresiuni împotriva Ucrainei, care nu exclude și controversatul gazoduct Nord Stream II.

La rândul său, cancelarul german Olaf Scholz făcuse aluzie la includerea Nord Stream 2 într-un potențial pachet de sancțiuni, declarând că Germania va discuta despre oprirea gazoductului ca parte a unor „costuri economice severe” în cadrul unei conferințe de presă cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la 18 ianuarie.

Acesta din urmă urmează să se întâlnească, luni, cu președintele SUA Joe Biden, la Casa Albă. Potrivit unui comunicat de presă, cei doi lideri vor discuta despre ”agresiunea rusă împotriva Ucrainei”, vizita oferind ”oportunitatea de a reafirma legăturile profunde și trainice dintre Statele Unite și Germania”.

Germania a fost acuzată în ultimele săptămâni că nu a luat suficiente măsuri pentru a răspunde agresiunii rusești. În plus, a manifestat reticență în a exporta arme către Ucraina, spre consternarea Kievului, deși Scholz a indicat recent că „toate opțiunile” sunt avute în vedere pentru sancțiuni în cazul unei noi invazii rusești.

La criticile aduse guvernului german pentru faptul că a livrat Ucrainei 5000 de căşti militare în loc de armament defensiv, aşa cum solicitase Kievul, şi a blocat trimiterea unor obuziere de către Ucraina, ministrul finanțelor Christian Lindner a precizat duminică că este vorba despre teme „simbolice”, care nu reflectă „situaţia reală”.

„Din punct de vedere financiar, Germania este cel mai mare sprijin al Ucrainei”, a evidenţiat ministrul Lindner şi a subliniat că ţara sa susţine „un comportament consensual” în interiorul Uniunii Europene şi al NATO şi că va respecta tot ceea ce se va decide în acest sens la nivelul celor două organizaţii.

De asemenea, șefa diplomaţiei germane transmitea tot la finele lui ianuarie că nu trebuie permis ca o dispută precum cea privind livrările de armament către Ucraina să divizeze Occidentul, subliniind că Germania sprijină deja puternic partenerul din vecinătatea estică în ceea ce privește negocierile privind tranzitul gazelor, investițiile în energiile regenerabile și lupta împotriva pandemiei COVID-19.

Annalena Baerbock, efectuează luni o vizită la Kiev, a doua în trei săptămâni, în contextul temerilor că Rusia pregătește terenul pentru a invada Ucraina.

Subiectul exporturilor de arme se va afla cel mai probabil pe agenda discuțiilor pe care oficialul german urmează să le aibă cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și cu ministrul de externe, Dmitro Kuleba.

Ministrul de externe german a întreprins la mijlocul lunii ianuarie un turneu de două zile la Kiev și Moscova.

În cadrul primei întâlniri cu ministrul rus, Serghei Lavrov, la Moscova, ministrul nu a avut rețineri să transmită că țara sa este pregătită să apere regulile comune chiar dacă acest lucru va însemna că trebuie „să plătească un preț economic ridicat”, o aluzie la gazoductul Nord Stream 2, fapt ce îi reduce acestei țări importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul de la Kiev.

Înainte de acest moment, oficialul german i-a asigurat pe președintele Volodimir Zelenski și pe omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, că va face „totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune.