Constituția din 1994: Actul care a definit suveranitatea modernă a Republicii Moldova, potrivit prim-vicepreședintelui Ion Hadârcă

Adoptarea Constituției Republicii Moldova în 1994 a consfințit suveranitatea statului, afirmă prim-vicepreședintele Primului Parlament, Ion Hadârcă, semnatar al Declarației de Independență. El explică că acest document a fost rezultatul unui proces complex, care a început odată cu mișcarea de eliberare națională și a fost orientat spre consacrarea statalității Republicii Moldova.

„Adoptarea Constituției a însemnat foarte mult. A încununat procesul de afirmare a statalității și suveranității. Este legitimarea supremă a unui stat”, a declarat pentru IPN Ion Hadârcă. El subliniază importanța actului fundamental din 1994, care a încheiat perioada de tranziție în care Moldova funcționa încă pe baza Constituției sovietice din 1978. „Acum, Constituția Republicii Moldova, în linii mari, corespunde standardelor europene, cu mici excepții”, adaugă deputatul Primului Parlament.

Ideea unei noi Constituții a apărut în 1990, chiar înainte de proclamarea suveranității, iar comisia parlamentară creată s-a împărțit în opt subgrupuri. Ion Hadârcă a condus grupul responsabil de definirea organelor supreme ale puterii de stat. El menționează și sprijinul primit de la experți europeni, inclusiv Antonie Iorgovan, autorul primei Constituții postcomuniste a României. Totuși, proiectul Constituției elaborat de Primul Parlament nu a fost votat, fiind adoptat ulterior de o majoritate agrariană în iulie 1994. „Din păcate, Parlamentul, în urma unor jocuri și intrigi politice condamnabile, zicem noi, a fost dizolvat înainte de termen și nu a reușit să adopte proiectul Constituției elaborat de deputații Primului Parlament”, explică Ion Hadârcă.

El își amintește că proiectul constituțional prevedea includerea unor elemente identitare, precum limba română, imnul „Deșteaptă-te, române” și o reformă administrativă, care într-un final nu s-au regăsit în Constituția adoptată în 1994. Hadârcă consideră că guvernarea actuală a realizat câteva corecturi, inclusiv recunoașterea limbii române și a supremației Declarației de Independență. În opinia sa, aceste ajustări au apropiat Constituția de standardele europene. Totuși, unele articole, în special cele legate de organizarea administrativă și autonomia regională, rămân în urmă față de cerințele actuale.

„Aș lua drept text de preambul Declarația de Independență, care are supremația. Din această declarație decurg celelalte norme constituționale”, a răspuns Ion Hadârcă întrebat ce ar modifica în Constituție. În opinia sa, viitorul Parlament va avea responsabilitatea de a continua procesul de modernizare a Legii Supreme, în spiritul integrării europene. Constituția Republicii Moldova, adoptată pe 29 iulie 1994, a marcat ruperea de trecutul totalitar, punând bazele unei noi ordini constituționale. Intrând în vigoare pe 27 august același an, Legea Supremă a consfințit suveranitatea și independența Republicii Moldova, definind-o ca stat unitar și indivizibil, angajat pe calea consolidării statului de drept.