Consiliul Europei a deschis „Registrul pagubelor” cauzate de Rusia în războiul din Ucraina

Liderii celor 46 de ţări membre ale Consiliului Europei au deschis un „registru al pagubelor” cauzate de Rusia în războiul din Ucraina, la un an după ce au exclus Moscova din CoE. Regatul Unit şi Olanda vor să formeze o coaliţie care să livreze Kievului avioane de tip F-16.

Cancelarul german Olaf Scholoz, preşedintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Rishi Sunak, premierul italian Giorgia Meloni şi aliţi zeci de lideri europeni şi-au afişat marţi, la summitul CoE de la Reykjavik, unitatea în susţinerea Ucrainei, în contextul în care Kievul pregăteşte o contraofensivă foarte aşteptată.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a intervenit prin videoconferinţă, a îndemnat Consiliul Europei să-şi apere „unitatea” pentru a-şi menţine „libertatea”.

Odată cu apropierea summitului G7 în Japonia, prevăzut vineri, 19 mai, Zelenski a cerut Occidentului, din nou, avioane de luptă.

Fără ele, „nicio apărare aeriană nu va fi perfectă”, a subliniat el şi a reafirmat că Kievul a doborât „toate” rachetele ruse ce au vizat cu o noapte în urmă, capitala ucraineană, contrar afirmaţiilor Moscovei.

Premierul britanic Rishi Sunak şi omologul său olandez Mark Rutte au anunţat, după ce Londra şi Parisul au anunţat formarea unor piloţi ucraineni, că vor să construiască o „coaliţie internaţională” care să ajute Ucraina să obţină avioane americane de luptă de tip F-16.

Cei doi premieri „au convenit că vor acţiona împrerună pentru a construi o coaliţie internaţională care să furnizeze Ucrainei capacităţi aeriene de luptă (...), de la formarea la livrarea de avioane (de tip) F-16”, a anunţat Downing Street.

Summitul din Islanda - abia al patrulea al Consiliului Europei în 75 de ani de când există - viza în principal o multiplicare a mijloacelor de a trage - penal - la răspundere Rusia pentru distrugeri şi crime în Ucraina şi perspectiva - mai complicată - a unui eventual Tribunal Internaţional, relatează News.ro.

Islanda - o ţară fără armată, care deţine preşedinţia CoE - voia să ofere Ucrainei „arme juridice”, având în vedere că nu-i poate da armament militar.

„Este într-adevăr o mobilizare juridică ce ne permite să avansăm în domeniul luptei împotriva impunităţăii”, a salutat Emmanuel macron la sosirea la summitul de 24 de ore.

Registrului pagubelor de război produse de Rusia în Ucraina va juca „un rol central”

Emmanuel Macron a propus să se construiască 100 de centre de sănătate mentală în Ucraina, finaţate cu banii unei bănci a CoE, dotată cu peste un miliard de euro, potrivit Palatului Elysée.

Olaf Scholz consideră că înfiinţarea registrului pagubelor de război de către ţările din Europa va juca „un rol central” în ”pedepsirea şi cererea de socoteală pentru crimele de război comise de către ocupanţii ruşi” şi „uriaşele pagube pe care Rusia le provoacă Ucrainei zi de zi”.

Europa caută să arate că este unită, pentru a rămâne alături de Kiev - indiferent de rezultatul contraofensivei ucrainene aflate în pregătire - care se anunţă dificilă împotriva unor poziţii ruse fortificate.

Kievul este îngrijorat de faptul că este împins de către aliaţii săi să negocieze cu Moscova, în cazul în care nu va obţine rapid succesele militare scontate.

„Nu vom face nimic cu privire la Ucraina fără Ucraina”, a dat asigurări preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen.

Moscova a fost dată afară din Consiliul Europei în martie 2022, din cauză că a invadat Ucraina, însă se pregătea oricum să părăsească organizaţia, unul dintre puţinele forumuri europene şi occidentale din care Rusia făcea parte.

Spaţiul juridic al Consiliului Europei - care are în total 675 de milioane de locuitori - include, în afară de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE), alte 20 de ţări, îngttre care Turcia şi Regatul Unit.

El este cunoscut mai ales prin jurisdicţia sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

În pofida unităţii afişate, Consiliul Europei nu este lipsit de „crăpături” - aşa cum arată conflictul armat între doi dintre membrii săi, Azerbaidjaniul şi Armenia.

În ceea ce priveşte Regatul Unit, acesta atacă furibund CEDO, pe care o consideră un obstacol excesiv în calea înăspririi politicii britanice a imigraţiei.

Premierul britanic Rishi Sunak a pledat, din nou, în favoarea unei reforme a CEDO, la sosirea la summit, şi şi-a apărat dreptul de a „opri bărcile” cu migranţi care traversează Canalul Mânecii.