Confesiunile DISPERATE ale ruşilor care au plecat. Ce cred despre Putin

Mișa, un student rus la King's College London, şi-a împărţit timpul în ultimele zile între a protesta împotriva războiului din Ucraina, a mobilizat donaţii pentru persoanele care fug din calea conflictului şi a încercat să îşi convingă familia din Moscova să părăsească ţara.

„Trebuie să plece înainte de a fi prea târziu, dar în acest moment Europa este complet închisă [pentru călătoriile din Rusia]", a declarat Mișa, care şi-a dat doar prenumele de teamă că comentariile sale ar putea avea un efect de ricoşeu asupra familiei sale de acasă, unde există o represiune tot mai mare împotriva disidenţei faţă de război. „Oamenii încearcă doar să se ascundă şi speră că nimeni nu vine după ei”, spune acesta.

La aproape două săptămâni după ce Rusia a invadat Ucraina, neliniştile lui Mișa sunt împărtăşite de milioane de oameni din diaspora sa. Atitudinile faţă de ţara lor de origine se înăspresc, iar campania militară a preşedintelui rus Vladimir Putin stârneşte, de asemenea, diviziuni cu familiile lor de acasă, potrivit businessmagazin.ro.

Mulţi ruşi expatriaţi au legături cu Ucraina şi simpatizează cu situaţia dificilă a ţării. Cu toate acestea, ei se tem să nu vorbească, de teama represaliilor pentru rudele lor din Rusia sau de faptul că ar putea atrage atenţia asupra lor şi afecta relaţiile cu comunităţile locale.

Unii ruşi din ţările occidentale au descris exemple de batjocuri în supermarketuri sau cazuri de copii insultaţi ca fiind „terorişti” şi cărora colegii de clasă le-au spus să „plece acasă. Mai multe organizaţii independente, fără legături cu Kremlinul, au raportat postări ostile pe reţelele de socializare, furnizori care au decis să nu respecte contractele sau clienţi care au anulat rezervări.

Cu toate acestea, Mișa este clar unde ar trebui să se afle vina pentru antipatia crescută faţă de ruşi: „Cei care dau vina pe rusofobie nu reuşesc să realizeze că aceasta este vina lui Putin”, a spus el.

Diliara Faizullina, o tânără mamă în faţa unei băcănii ruseşti de pe Moscow Road, în cartierul Bayswater din vestul Londrei, a declarat că a primit câteva priviri ostile atunci când a vorbit în rusă în autobuz, dar consideră acest lucru ca fiind banal în comparaţie cu condiţiile "terifiante" cu care se confruntă prietenii din Ucraina.

Ea este mai deprimată de ceea ce consideră a fi spălarea creierului rudelor din Rusia. „Ruşii postează că suntem trădători. Este atât de sfâşietor", a spus ea. În fiecare zi îşi sună mama din republica rusă Tatarstan, dar refuză să mai discute cu ea despre politică.

În condiţiile în care Rusia ameninţă cu pedepse cu închisoarea pentru oricine este condamnat pentru relatări "false" despre conflict, decalajul de informaţii se adânceşte. Săptămâna trecută, aceasta a închis instituţii media independente şi reţele de socializare precum Facebook.

Ilia, un rezident din vestul Londrei, originar din Rusia, care nu a dorit să îşi dea numele real, a experimentat, de asemenea, sentimentul antirusesc. Cu toate acestea, el a declarat că este mai îngrijorat de părinţii săi din Moscova, care se simt neputincioşi în ceea ce priveşte situaţia „de coşmar” din Ucraina.

Alex Selsky, profesor la Colegiul Academic Hadassah din Ierusalim, încurajează legăturile dintre Israel şi diaspora evreiască vorbitoare de limbă rusă şi este conştient de legăturile puternice pe care mulţi cetăţeni israelieni le au cu ambele ţări. „Israelienii sunt în stare de şoc. Oamenii încearcă să ofere ajutor umanitar şi sunt foarte speriaţi de viitorul rudelor şi prietenilor lor, atât în Rusia, cât şi în Ucraina", a declarat Selsky, care a fost consilier al fostului prim-ministru Benjamin Netanyahu. „Ei doresc ca acest conflict să se oprească cât mai curând posibil”.