Cine este generalul Mîhailo Drapatîi, eroul „vehiculului blindat zburător” ajuns noul comandant-şef al armatei Ucrainei şi cu ce provocări se confruntă în războiul cu Rusia

Generalul-maior Mîhailo Drapatîi a fost numit marţi seara în funcţia de comandant-şef al forţelor armate ucrainene, în condiţiile în care preşedintele Volodimir Zelenski încearcă să-şi reorienteze strategia militară în războiul cu Rusia, ajuns deja în al cincilea an. Considerat un reprezentant al noii generaţii de comandanţi, Drapatîi, în vârstă de 43 de ani, îl înlocuieşte pe generalul Oleksandr Sîrski, de 60 de ani, demis de Zelenski după câteva zile de proteste de stradă.

Noul comandant-şef al armatei Ucrainei se confruntă cu numeroase provocări într-un moment crucial al conflictului cu Rusia. Va trebui să remedieze deficitul sever de personal militar, să reformeze structura de comandă şi, în acelaşi timp, să asigure un avantaj într-un război al dronelor aflat într-o evoluţie rapidă.

Sîrski, numit în 2024, a devenit ţinta unor proteste neobişnuite după o remaniere guvernamentală decisă de Zelenski, în cadrul căreia a fost demis popularul ministru al apărării, Mîhailo Fedorov, despre care se spunea că se afla în conflict cu comandantul armatei. Nemulţumiţi de stilul de conducere al lui Sîrski, protestatarii au cerut demiterea acestuia şi revenirea lui Fedorov în funcţie.

Drapatîi este considerat de mulţi drept persoana potrivită pentru noul rol. Fost comandant de teren, respectat de trupe atât pentru abilităţile tactice, cât şi pentru integritatea morală, el a deţinut mai multe funcţii de nivel înalt, inclusiv pe cea de şef al forţelor terestre ale Ucrainei. Această poziţie i-a oferit o perspectivă din interior asupra recrutării trupelor, experienţă esenţială pe care probabil o va folosi pentru a acoperi lipsa acută de personal – principalul neajuns al Ucrainei, care a permis Moscovei să obţină avansuri semnificative pe mari porţiuni ale frontului.

Totuşi, Drapatîi preia conducerea într-un moment în care tensiunile sociale şi politice din jurul modului în care este condusă Ucraina în timpul războiului sunt în creştere. În timp ce Kievul încearcă să recâştige iniţiativa în al cincilea an de conflict, presiunea asupra noului comandant-şef este tot mai mare.

Într-o postare pe reţelele sociale, fostul comandant-şef Valerii Zalujni, în prezent ambasador al Kievului la Londra, a avertizat că mandatul lui Drapatîi va fi „mult mai dificil decât îşi imaginează”.

CINE ESTE MÎHAILO DRAPATÎI?

Drapatîi, care conduce forţele comune responsabile de apărarea Ucrainei pe direcţia nord-estică, este descris de colegi drept un general al unei noi generaţii, a cărui carieră s-a definit în luptele împotriva trupelor ruse.

În cei 26 de ani petrecuţi în armată, a urcat treptat în ierarhie, de la locotenent de tanc la unul dintre cei mai eficienţi comandanţi de luptă ai Ucrainei. Săptămâna trecută, într-o rară postare publică, el a afirmat că armata ucraineană are nevoie de schimbări şi de reguli noi.

„Cred în forţele armate ucrainene, care sunt capabile să înveţe, să dezvolte tehnologie, să protejeze oamenii şi să le permită comandanţilor să-şi asume responsabilitatea pentru rezultat”, a spus el pe Facebook, într-o postare de susţinere a ministrului demis al apărării, Mîhailo Fedorov.

„VEHICUL BLINDAT ZBURĂTOR”

Drapatîi luptă împotriva trupelor ruse în Ucraina de mai bine de un deceniu. El a devenit cunoscut în 2014, în timpul luptelor din Donbas, când, la Mariupol, a strigat „Porneşte!” către conducătorul unui vehicul blindat de luptă şi a forţat o baricadă rusă, în cadrul unei misiuni de salvare a unor poliţişti asediaţi.

În acelaşi an, a condus o forţă încercuită, care şi-a croit drum spre libertate prin teritoriu controlat de ruşi, într-o operaţiune care i-a consolidat reputaţia de comandant curajos.

După invazia pe scară largă a Rusiei, din februarie 2022, Drapatîi a devenit comandantul de referinţă pentru sectoarele de front în care situaţia era cea mai dramatică şi necesita o schimbare rapidă a sorţii. În vara anului 2024, a oprit o incursiune rusă în apropierea oraşului Harkov, a stabilizat linia frontului şi, la scurt timp, a devenit cel mai tânăr comandant al forţelor terestre ucrainene din istorie, una dintre cele mai importante funcţii din armata ţării.

REFORME ŞI DEMISIE

Ca şef al forţelor terestre, Drapatîi a încercat să aplice o serie de reforme. A reorganizat sistemele de recrutare şi de instruire, schimbând modul în care armata se pregăteşte pentru lupte.

El a declarat la acel moment că îşi propunea să încurajeze iniţiativa şi flexibilitatea în rândul trupelor de pe linia frontului. Considera această abordare un punct forte, în contrast cu stilul unor generali ucraineni instruiţi în tradiţia sovietică, mai rigidă şi centralizată.

Totuşi, mandatul său a fost scurt. Când Rusia a lovit un centru de instruire al armatei, în iunie 2025, ucigând cel puţin 12 soldaţi ucraineni şi rănind alte câteva zeci, Drapatîi şi-a prezentat demisia, spunând că se simţea personal responsabil pentru tragedie: „O armată în care comandanţii îşi asumă responsabilitatea personală pentru vieţile oamenilor este o forţă vie. O armată în care nimeni nu este tras la răspundere pentru pierderile umane se stinge din interior”, a arătat el.

Gestul demisiei a uimit pe mulţi în Ucraina, fiind interpretat de analişti ca un semn de asumare a răspunderii rar întâlnit în structurile militare.

La scurt timp, Drapatîi a fost numit într-o funcţie poate mai puţin vizibilă, dar mult mai axată pe luptă: comandant al forţelor comune, cu responsabilităţi directe în zonele fierbinţi de pe front.

PRIMII ANI

Drapatîi s-a născut în 1982 la Kamianeţ-Podilskîi, în vestul Ucrainei.

În 2004, a absolvit Institutul Forţelor de Tancuri din Harkov şi şi-a început cariera ca locotenent în Brigada Mecanizată Separată nr. 72 din regiunea Kiev. A parcurs toate treptele ierarhiei militare, acumulând experienţă direct în teren.

Este căsătorit şi are doi copii, un fiu şi o fiică.

PROVOCĂRI DE MANAGEMENT

Zelenski a declanşat cea mai amplă reorganizare militară din Ucraina din ultimii ani. În paralel, forţele ucrainene intensifică atacurile de lungă distanţă asupra sectorului petrolier al Rusiei şi asupra logisticii de pe câmpul de luptă, încercând să slăbească efortul de război al Moscovei.

Deşi avansurile Rusiei au încetinit în acest an, trupele sale continuă să înainteze în zone strategice, cum ar fi „centura de fortăreţe” din estul Ucrainei, un coridor defensiv format din patru oraşe importante din regiunea Doneţk.

În acelaşi timp, atacurile intensificate cu rachete balistice ruseşti devastează oraşe ucrainene, inclusiv Kievul. Situaţia este agravată de lipsa sistemelor de apărare aeriană de concepţie americană, de care Ucraina dispune încă în număr insuficient.

Zelenski a numit un ministru interimar al apărării, însă rămâne neclar dacă Fedorov se va întoarce sau nu în guvern.

Fedorov, în vârstă de 35 de ani, a fost apreciat pentru eforturile de reducere a birocraţiei, pentru curăţarea procesului de achiziţii publice şi pentru urmărirea unei strategii bazate pe date, menită să epuizeze forţele ruse.

Mîkola Bielieskov, de la Institutul Naţional de Studii Strategice din Kiev, a subliniat că Drapatîi trebuie să gestioneze un front extins într-un moment în care atribuţiile dintre Statul Major General şi Ministerul Apărării nu sunt încă „pe deplin delimitate”. El a menţionat însă că numirea lui Drapatîi reprezintă „un pas bun pentru a calma protestele” şi o oportunitate de a continua reformele.

„Este respectat de soldaţi şi este pregătit pentru dialog cu alţi actori importanţi din Ucraina”, a spus Bielieskov, care este şi analist principal la ONG-ul ucrainean Come Back Alive.

Într-o declaraţie făcută miercuri, Drapatîi a precizat că Zelenski a însărcinat forţele armate să intensifice acţiunile ofensive şi să-şi dezvolte capacităţile tehnologice.

REPUTAŢIE DE INTEGRITATE

Armata ucraineană continuă să fie afectată de rapoarte periodice privind abuzuri, corupţie şi gestionare defectuoasă, atât în procesul de recrutare, cât şi la diferite niveluri ierarhice.

Numai în ultimele săptămâni au izbucnit scandaluri legate de decese produse în afara luptei într-un regiment de asalt de renume, precum şi cazul unui comandant de brigadă acuzat că ar fi fost implicat în presupusa răpire şi ucidere a doi civili.

Altercaţiile care implică ofiţeri de recrutare, acuzaţi că îi adună cu forţa pe bărbaţii apţi de luptă, rămân un fenomen comun şi întreţin nemulţumirea publică.

Unii analişti militari şi politici văd în demisia lui Drapatîi de anul trecut, din funcţia de şef al forţelor terestre după atacurile ruseşti mortale asupra bazelor de instrucţie, un semn clar al disponibilităţii sale de a-şi asuma responsabilitatea. Într-o postare publică de după demisie, el a subliniat că a încercat să elimine cultura de comandă de tip sovietic, marcată de „o atmosferă de teamă (şi) o lipsă de iniţiativă”, precum şi de „abuzuri sistemice”.

Serhii Prîtula, cunoscut pentru campaniile sale de strângere de fonduri destinate armatei, a lăudat integritatea noului comandant-şef, dar a avertizat în legătură cu „aşteptările exagerate” privind mandatul său. „Este clar că Drapatîi are propria sa viziune asupra proceselor, dispune de o echipă şi, mai ales, se bucură de respectul necondiţionat al armatei”, a scris el pe Facebook. „Însă problema mobilizării nu va fi rezolvată prin simpla mişcare a unei baghete magice. Situaţia de pe front nu se va stabiliza automat doar pentru că a apărut Drapatîi”, avertizează Prîtula.