Ce tip de tribunal va fi pregătit la Haga pentru Putin și acoliții săi. Crimele din Ucraina au un regim juridic unic

Volodimir Zelenski crede despre Curtea Penală Internațională că nu va putea ține un proces împotriva Rusiei din cauza dreptului de veto pe care statul agresor îl are în ONU. Accentul s-a pus pe crearea unei noi instanțe pentru a-l aduce pe Putin în fața justiției.

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a cerut din nou comunității internaționale să susțină crearea unui tribunal special privind crima de agresiune rusă împotriva Ucrainei. Inițiativa Kievului a fost deja susținută de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ea a spus că ar putea fi creat un tribunal cu sprijinul ONU pentru investigații, poate în Olanda, la Haga, care ar putea fi o instanță complet nouă.

Deseori se aude că președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și conducerea Rusiei ar trebui să ajungă la Haga.

În acest oraș olandez de pe malul Mării Nordului se află Curtea Penală Internațională (ICC). A fost creat în 1998 pe baza Tratatului de la Roma, un document semnat de 120 de state, printre care Ucraina și Rusia (China, Irak, Israel, Libia, Qatar, SUA și Yemen au votat împotriva lui). Și-a început activitatea în 2002, când 60 de țări au ratificat acordul. Ucraina nu a făcut încă acest lucru, iar Rusia și-a retras semnătura.

Competența CPI include urmărirea penală a persoanelor responsabile de genocid, crime de război, crime împotriva umanității, precum și crime de agresiune. Cu toate acestea, instanța poate lua în considerare aceste infracțiuni dacă au fost comise împotriva unor țări care nu numai că au semnat, dar au ratificat Tratatul de la Roma. Pentru a lua în considerare crimele împotriva altora, este necesar să se adreseze în mod specific Curții Penale Internaționale. Ce a făcut Ucraina în 2015 — deputații au cerut să studieze atât evenimentele de la Kiev în 2013-2014 (Maidan), cât și din Ucraina, începând cu ocuparea Crimeei.

Apelul Radei Supreme a fost începutul anchetei, care a decurs destul de lent până la 24 februarie 2022 - de câțiva ani procurorii analizează dacă să deschidă proceduri în Ucraina și ce fel de conflict are loc: civil, civil cu elemente internationale sau international armat.

În același timp, Rada Supremă refuză până în prezent să voteze pentru Tratatul de la Roma, în ciuda numeroaselor companii de advocacy de apărare a drepturilor omului.

Motivele pot fi diferite - de la refuzul de a enerva SUA, care nu recunoaște acest organism -, președintele Donald Trump a impus la un moment dat sancțiuni procurorilor ICC, interzicându-le să intre pe teritoriul SUA pentru investigarea acțiunilor din Afganistan (Joe Biden mai târziu le-a anulat) . Curtea Penală Internațională investighează crimele, indiferent de cine le-a comis.

După 24 februarie, a devenit mai evident care țară este agresorul și care este victima. O serie de țări europene care sunt părți la Tratatului de la Roma au declarat că sunt pregătite să ofere fonduri suplimentare pentru CPI pentru a investiga evenimentele din Ucraina și au solicitat instanței să aibă prioritate.

Drept urmare, la sfârșitul lunii februarie, procurorul Curții Penale Internaționale Karim Khan a declarat că Curtea Penală Internațională de la Haga a început o anchetă privind crimele de război, crimele împotriva umanității și actele de genocid din Ucraina, iar ulterior el însuși a venit în Ucraina. A vizitat orașul Harkov însoțit de procurorul general Irina Venediktova, dar nu a putut să se întâlnească cu președintele Ucrainei.

În iulie 2022, procurorul general Venediktova a fost înlocuită de Andrei Kostin, iar Biroul Procurorului a continuat în mod activ cooperarea cu anchetatorii CPI — aceștia se află adesea în Ucraina. În plus, Kostin spune că este gata să transfere unele dosare penale la CPI.

„Când se spune că Putin va ajunge la Haga, nu m-aș grăbi să spun asta. Dar acum Țările de Jos își confirmă disponibilitatea de a conduce procesul în țara lor și, eventual, la Haga", spune Andrii Smirnov, adjunct al șefului biroului prezidențial.

Smirnov explică: crima de agresiune are un regim juridic unic, separat de alte crime ale Tratatului de la Roma, precum crimele de război, crimele împotriva umanității și genocidul.

Dacă Ucraina ar deveni membru cu drepturi depline al clubului ICC (ratificând Tratatul de la Roma), situația nu s-ar schimba - această instanță nu a folosit niciodată acest mecanism de zeci de ani. De exemplu, în cazul Georgiei, Rusia a atacat-o în 2008.

Prin urmare, astăzi poziția Ucrainei este clară: trebuie creat un tribunal special pentru agresiune — o invazie ilegală a teritoriului unui stat suveran. Activitatea sa se va concentra pe acțiunile conducerii de vârf a Rusiei, cei care gestionează și controlează statul. Instanțele de la nivel național se vor ocupa de crimele de război.

Potrivit dreptului internațional, președintele și înalții oficiali ai oricărui stat sunt imuni de urmărire penală, adică nu pot fi arestați și judecați prin decizia altor țări. Dar istoria cunoaște excepțiile depășirii unor astfel de imunități în activitatea tribunalelor speciale create de Consiliul de Securitate al ONU în cadrul capitolului 7 al Cartei ONU (acest capitol reglementează acțiunile ONU cu privire la actele de agresiune). În special, tribunalul privind Iugoslavia a emis un mandat de arestare pentru toate statele membre ONU pentru Slobodan Miloșevic.

Avocații spun că pentru a crea un astfel de tribunal, guvernul Ucrainei trebuie să semneze un tratat cu ONU (poate la recomandarea Adunării Generale a ONU, unde nu există vot de veto). Atunci va fi clar că crearea tribunalului este în beneficiul tuturor țărilor Organizației și, prin urmare, al comunității internaționale. Presa străină scrie deja că primul proiect de rezoluție a fost deja pregătit .